Evenimente speciale

România Întregită - „Grăncerii” pădurilor din Vrancea au sărbătorit la Gura Teghii, județul Buzău

Janine VADISLAV
16 sep 2018 988 vizualizări

Se împlinesc 100 de ani de la momentul unirii tuturor provinciilor locuite de români într-un singur stat, marcat - aşa cum era şi firesc- şi de Regia Naţională a Pădurilor, cea care are grijă de comoara sa inestimabilă: pădurile, cu flora şi fauna care o împodobesc. În acest context, Romsilva a inaugurat  „Punctul Frăţiei Neamului Românesc", sus, în munte, acolo unde pădurile vrâncene se învecinează in bună înţelegere cu cele buzoiene şi covăsnene...

Ce este „Punctul Frăţiei Neamului Românesc”? Este un observator deschis tuturor celor care ajung în zonă, la punctul de confluenţă a celor trei mari provincii româneşti: Moldova, Muntenia şi Transilvania.

Se poate ajunge în acel punct de o rară frumuseţe pe mai multe trasee tematice, marcate cu panouri informative, în care sunt prezentate personalităţile care au contribuit la Unirea şi Independenţa României, dar şi personalităţi marcante ale culturii şi ştiinţei, din cele trei provincii româneşti. Într-o aşa zi mare s-a sfinţit frumoasa lucrare şi s-a tăiat panglica inaugurală din care au luat câte o părticică şi cei vrânceni şi cei buzoieni dar şi silvicultorii covăsneni.

„Ministerul Apelor şi Pădurilor, Regia Naţională a Pădurilor, şi-au propus să celebreze Centenarul Marii Uniri printr-o serie de măsuri şi manifestări, unele în plină desfăşurare, cum ar fi amenajarea acestei construcţii în punctul de întâlnire al celor 3 mari provincii româneşti. Doresc ca pe această cale să felicit conducerea manageriala a Regiei Naţionale a Pădurilor, Romsilva şi în nume personal să felicit pe domnul director general Dragoş Ciprian Pahonţu. Acest edificiu  s-a născut în urma  numeroaselor consultări  la nivel naţional a Arhivelor Naţionale, a  Convenţiunii de delimitare dintre Regatul României şi Imperiul Austro- Ungariei, precum şi a hărţilor istorice. Toate s-au făcut cu deplasări în teren  pentru a se face comparaţie cu locurile şi descrierile din documente. În urma acestor studii punctul de confluenţă al celor 3 provincii româneşti a fost identificat în vârful Giurgiu din Gura Teghii, Buzău. Cele mai apropiate localităţi sunt Comandău în Covasna, Gura Teghii în Buzău şi Nistoreşti, Nereju în Vrancea. S-au propus diverse planuri de construcţii dar, în final, conform proverbului, „ce e simplu e mai frumos”, s-a  stabilit ca edificiul  să aibă forma unui Observator deschis, din lemn. Sper ca acest punct  să devină  un loc  de mare interes pentru turişti, pentru toţi cei care vor să privească  spre toate zările româneşti”, a spus Ilie Covrig, secretar de stat pentru Păduri în Ministerul Apelor şi Pădurilor.

„Aici suntem în inima României.  Pe 18 aprilie un grup  de 18 persoane, ne-am deplasat pe muntele Giurgiu ca să alegem un loc de pomenire şi de amintire şi recunoştinţă pentru toţi cei care au vieţuit  pe aceste meleaguri, pentru cei care şi-au dat viaţa pentru România Mare de astăzi..  Eram şi eu în acel grup privind fotografia de pe atunci: un maramureşan, unul din Tg-Mureş, un bănăţan din Lugoj, un oltean, un craiovean, un covăsnean şi un bucureştean. Am ales acest loc, am pornit la treabă cu sprijin de la autorităţile locale, cu implicarea colegilor de la Ocolul Silvic Gura Teghii, iar astăzi putem inaugura  acest obiectiv foarte frumos. pe care îl puteţi vedea şi pe care îl închinăm  celor care au căzut în luptele din Războiul pentru Independenţă, din Primul şi al Doilea Război Mondial. Alături de noi se află şi baciul Constantin căruia muntele i-a fost casă 58 de veri, dar şi pe vrednicul de ţinut minte, Gică Dragomir, pădurarul care a îngrijit de aceste păduri peste 30 de ani...", a spus şi ing. Cornel Pitiş, directorul Direcţiei Silvice Buzău.

„În 1952 eram cioban aici... De aicea am plecat militar în 55 şi în 58 am venit înapoi şi am stat până în 2001... ( la oi)

- V-au fost dragi oile?

„Da, dacă nu-mi erau dragi, nu umblam cu ele.

- Câţi ani aveţi?

„83.”

- Mai puteţi?

„Numai!”

- Vă este dor de oi?

„Nu, că mai am”, spune baciul glumeţ, zâmbind.

Credeţi că s-a lăsat de oi? Nici vorbă, doar că numărul lor este mult mai mic.

Prezent la eveniment a fost şi reprezentantul Republicii Moldova, de care ne leagă o veche tradiţie. Pădurea Centenar a fost primul eveniment din această serie prin care silvicultorii  Romsilvei şi cei ai Agenţiei „Moldsilva”, din Republica Moldova, au plantat o pădure memorială pe ambele maluri ale Prutului. Astfel, s-a marcat  un secol de la decizia  „Sfatului ţării de la Chişinău, prin care Republica Democrată Moldovenească a votat unirea cu regatul României, proces încheiat la 1 decembrie 1918.

„Noi, urmaşii unor generaţii distincte, unor generaţii curajoase, care am avut marea şansă de a realiza paşi concreţi pentru întregirea neamului, avem azi misiunea  sfântă de a realiza  ceea ce au început generaţiile de patrioţi de odinioară, de români adevăraţi, pentru o gestiune durabilă a patrimoniului nostru natural, pentru re întregirea ţării, pentru dăinuirea neamului”, a spus inginerul silvic  Ghenadie Grubic, de peste Prut.

La  eveniment a fost prezentă şi echipa vrânceană formată din domnului Ionel Celmare, vicepreşedintele C.J.Vrancea, ing. Lucian Zamfir, directorul Direcţiei Silvice Vrancea, dr. ing. Gică Duţă, şeful Ocolului Silvic Focşani, reprezentantul Ocolului Silvic Panciu.

„Am răspuns invitaţiei Direcţiei Silvice Vrancea şi Romsilvei de a fi prezent la inaugurarea acestui edificiu, monument  dedicat celor  100 de ani  de la Unirea din 1 decembrie 1918. Este un monument deosebit pe hotarul celor trei ţări româneşti, construit de silvicultori români. Îi felicit pentru tot ce au dus la bun sfârşit şi cred că astăzi şi Dumnezeu a ţinut cu noi aici, în vârf de munte,  unde este o vreme foarte frumoasă, cu un soare generos. Sunt foarte mulţi oameni veniţi pentru a omagia Centenarul, Unirea Moldovei cu Muntenia şi Transilvania.”, ne-a spus vicepreşedintele C.J. Vrancea.

„Simt o mare bucurie că mă aflu aici, cu colegii noştri  din Buzău şi Covasna, pentru a participa la inaugurarea  acestui superb monument dedicat celor  care s-au jertfit acum 100 de ani pentru ca România să aibă graniţele de azi. Pentru silvicultori este o mare onoare pentru că la 100 de ani de la marile bătălii şi uriaşele jertfe care s-au făcut pentru întregirea neamului, să ne aflăm aici, la acest foişor, care stă de pază peste timp”.

- A fost o idee bună? întreb.

„A fost o idee foarte bună. Au fost marcate şi 3 trasee  turistice, câte unul pentru fiecare provincie. Traseul din Vrancea pleacă din zona comunei Nereju şi ajunge până aici, în vârful  Goru. Invit pe pasionaţii de drumeţii să meargă pe acest traseu şi să ajungă aici, la „foişor”, ne-a spus şi ing. Lucian Zamfir, directorul Direcţiei Silvice Vrancea.

- Câţi kilometri sunt?

„Pe jos, 7-8 km. De-acum putem spune că este un traseu istoric.”

Cel care veghează la bunul mers la treburilor în Ocolul Silvic Focşani este ing. dr. Gică Duţă, omul care ştie, ca nimeni altul, toate secretele  pădurilor pe care le are în grijă.

„Ne aflăm la graniţa de vest a Ocolului Silvic Focşani, pe muntele Giurgiu, unde este graniţa între cele 3 provincii româneşti. Pe acest loc s-a construit monumentul închinat atât neamului românesc cât şi silvicultorilor care şi-au jertfit viaţa şi au trudit în toate timpurile pe aceste meleaguri.  Se spune că pădurea este frate cu românul. Asta am demonstrat-o. Vă mai spuneam că o parte din aceste păduri sunt administrate de Ocolul Silvic Focşani, cu altitudinea cea mai mare a Munţilor Vrancei în vârful Goru, 1784m, Lăcăuţ şi aici, pe dreapta noastră, este Giurgiu vrâncenesc şi Giurgiu care aparţine de Buzău. Noi avem o suprafaţă de 3800 ha, pe care le administrăm în această zonă, dar Ocolul Silvic Focşani administrează păduri de la Călieni, de la vărsarea Putnei în Siret, şi până în aceste locuri, de la 11 m altitudine, la 1784m, pe o lungime de peste 250km. În această zonă pădurea este ocupată, peste 90 la sută, de răşinoase, iar pădurea este o adevărată „Casă a Apelor”. Liniştea apelor de aici se asigură din vârful Lăcăuţ, din Goru şi Giurgiu, numai prin menţinerea integrităţii pădurii. În zonă a fost întotdeauna pădure. Când a fost defrişată, s-a făcut pentru a crea locuri de hrană pentru stânile care sunt permanent vara aici. În această zi mare dorim tuturor silvicultorilor  multă sănătate, bucurii şi numai împliniri”, ne-a mai spus şeful Ocolului Silvic Focşani.  

Avem o ţară minunată, o grădină a Maicii Domnului plină de frumuseţe, cum spun mulţi dintre străinii care ne trec pragul. Avem tot ce ne trebuie să fim împliniţi sufleteşte şi fericiţi. Ce balsam pentru sufletele noastre toată această splendidă frumuseţe a pădurilor negre de dese ce sunt, a sălbăticiunilor care se strecoară ca nişte umbre prin tufişurile întunecate, a apelor care susură în umbra lor, a liniştii care „tulbură” boabele de rouă  de pe petalele florilor cu un colorit  miraculos şi un parfum, deseori, absolut divin. Avem o Ţară a Vrancei binecuvântată. Ce ne opreşte să fim fericiţi?( Janine VADISLAV )

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.