Pictorul focșănean Liviu Nedelcu expune săptămâna aceasta la București - „Image on the Edge”
Expoziția personală a lui Liviu Nedelcu „Image on the Edge”, curatoriată de Magda Cârneci, istoric și critic de artă, se deschide marți, 14 septembrie, la 18:30 la Galeria Senat a Uniunii Artiștilor Plastici din România din cadrul Combinatului Fondului Plastic din București.
Citiți în continuare ce spune istoricul și criticul de artă Magda Cârneci despre lucrările din expoziția personală pe care pictorul Liviu Nedelcu, fostul director al Centrului Cultural Vrancea, care trăieşte şi lucrează în Focşani, o va deschide marți, 14 septembrie la București.
„Așa cum scriam și altădată, debutând în siajul optzecismului vizual, arta lui Liviu Nedelcu a manifestat de la început o opțiune profundă pentru direcția neoexpresionistă din cadrul acestuia: o direcție marcată, cum se știe, de o atracție pentru gestualisme puternice, bruște, și o preferință pentru culorile tari, la limita țipătului, în interiorul unui figurativism simplificat. Dar față de realismul dur, schematic al congenerilor săi neoexpresioniști, Nedelcu a ales sublimarea treptată a enormei energii vizuale implicate, într-o direcție mai degrabă nonfigurativă, abstractizant-informală a construcției imaginii.
Compozițiile sale sunt ample descărcări gestuale abstracte, de o remarcabilă și rafinată forță cromatică. Impulsivă pe cât controlată, pictura aceasta etalează o expresivitate acută și dezinhibată, ce incorporează vorace mici aluzii realiste și scrisuri într-un turbion eliberator, atât pentru pictor, cât și pentru privitor. În datele ei de fond, pictura lui Liviu Nedelcu mi se pare că se plasează, cu propria ei originalitate, într-o familie artistică în care i-ar avea alături pe câțiva pictori remarcabili precum Gheorghe I. Anghel, Corneliu Vasilescu, Petru Lucaci sau Vasile Tolan. O familie care nu conține, precum se vede, doar optzeciști, ci ilustrează o direcție importantă și în continuare fertilă din pictura românească a ultimilor 30-40 de ani.
Față de fazele sale creative anterioare, ceea ce ne arată actuala expoziție din Sala Senat a UAP din București este o neașteptată ieșire în spațiu. O spectaculoasă rupere a bidimensionalității pânzei pictate pentru a lua cu asalt tridimensionalitatea. Părțile de caroserii auto – niște ready-made-uri pictate, repictate – sunt tot atâtea prilejuri pentru descărcări gestualiste și cromatice la limita excesului: nu știi dacă deformările lor sunt datorate unor accidente întâmplate în realitate sau sunt datorate energiei creative a artistului, care spulberă pur și simplu cadrele în care s-a lăsat cuprins până acum.
Așa cum observam și altădată, a te posta în fața lucrărilor lui Liviu Nedelcu e ca și cum ai asista la o explozie nucleară cromatică: dezlănțuită, energizantă, eliberatoare. Gestualitatea artei lui - ieșită acum în spațiu și concretizată obiectual sub forma unor simili-scupturi - induce un ritm șamanic în simțuri, aparent la limita haosului. Prin culori sălbatice și forme diforme care își strigă forța și provoacă adrenalina vizuală, un tot compozițional spectaculos eliberează în fața noastră o intensă, enormă energie vitală și psihică, care spune ceva dramatic, poate chiar apocaliptic, despre epoca pe care acum o trăim. Pare că artistul a descoperit expresivitatea distrugerii revoluționare: o forță copleșitoare, cu care va trebui să combatem sau să ne obișnuim.” (Magda Cârneci)
Liviu Nedelcu (b. 1962, Bacau, Romania) trăieşte şi lucrează în Focşani.
Este președintele Filialei Vrancea a Uniunii Artiștilor Plastici din România , în 2020 a fost distins cu Ordinul Meritul Culturel în Grad de Cavaler de către Președintele României domnul Klaus Iohannis în 2019 a obținut Premiul Senatului Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru Pictură.
Magda Cârneci
Este scriitoare și critic de artă. Membră a celebrei generații literare '80, ea a fost și unul dintre teoreticienii postmodernismului în spațiul românesc. Din 1990, ea s-a implicat în viața politică și culturală post-comunistă. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Paris între 2006 și 2010. În prezent redactor șef al revistei Arta și președinte PEN Clubului Român și a Grupului pentru Dialog Social.