Evenimente speciale

Partidul Național Liberal, partidul Unirii care a făcut România Mare și modernă

Ziarul de Vrancea
24 mai 2018 774 vizualizări

Constituirea statului românesc a fost prima bătălie politică și diplomatică pe care prima generație de liberali a câștigat-o după revoluția de la 1848. Secolulul al XIX-lea a fost secolul liberalismului care a reprezentat pentru societatea românească momentul cuplării la spaţiul cultural şi politic al Europei  Occidentale. Pentru tineri  precum I. C. Brătianu, Dimitrie  Brătianu, Mihail Kogălniceanu, C.A. Rosetti etc., declanşarea  revoluţiei de la 1848 reprezenta ocazia mult aşteptată pentru afirmarea în spaţiul românesc a unor valori precum libertate individuală, egalitatea în faţa legii, garantarea proprietăţii etc, principii şi idei care făceau parte deja din vocabularul lor politic.

Experienţa acumulată după  înfrângerea  revoluţiei avea  să-i determine pe cei  mai  mulţi dintre ei  să se angajeze într-o amplă  acţiune de convingere a opiniei  publice europene  şi a liderilor  politici importanţi cu privire la necesitatea şi  utilitatea, chiar şi  pentru  intereselelor, a constituirii  unui stat românesc  unitar la nordul  Dunării. Reuşind să  cointereseze în  acest  proiect national marile  puteri, mai întâi în acceptarea lui Alexandru Ioan Cuza în  fruntea  Principatelor  Române şi  apoi  înr  ecunoaşterea  lui Carol de Honezollern ca monarh constitutional, liberalii  și-au adjudecat  statutul de întemeietori ai  statului  românesc modern unitar.

Pentru liberali, reforma  electorală, şcolară şi  cea  agrară  reprezentau piese  importante din angrenajul  statului  român modern pe care se angajau, începând  chiar din 1859, să-l construiască  împreună cu Al. I. Cuza, el însuşi  membru al familiei liberale. Evoluţia  ulterioară a statului  român a fost  expresia viziunii  pe care liberalii o aveau  asupra direcţiei ce trebuia urmată  după 24 ianuarie 1859.  Constituţia de la 1866, recunoscută chiar  şi de către  adversari ca fiind  un act politic de esenţă  liberală, consfinţea  în mod categoric principii ale unui stat modern pentru care Partidul  Național Liberal luptă și în  prezent: separarea puterilor, libertatea  presei, garantarea  proprietăţii etc.

Învăţând din lecţia anilor petrecuţi în  opoziţie (1868-1875), liberali aparţinând mai multor  curente de gândire şi  acţiune  politică de nuanţă liberală  decideau la 24 mai 1875 formarea unei mari  alianţe  politice  numită “Coaliţia de la Mazar  Paşa”, devenită  nucleul  viitorului  Partid   Naţional Liberal şi  creuzetul  elaborării  unei legislaţii  modernizatoare nu doar a industriei  româneşti, ci şi a educaţiei, agriculturii, transporturilor etc.

„Parteneriatul” instituit în timp  între I.C. Brătianuşi Carol I asigura  României o lungă  guvernare liberală (1876-1888) sub auspiciile căreia  societatea românească  dobândea tot mai  mult  profilul unei  societăţi  moderne, pe numeroase  paliere. Independenţa, proclamarea regatului şi  aderarea  României la Tripla  Alianţă deveneau alte  succese ale unui  guvern care, sub bagheta lui I.C. Brătianu, punea  cărămidă  peste   cărămidă  în  consolidarea unei  Românii  preocupată nu doar de modernizarea  internă, dar  şi de poziţia  pe care o ocupa în  planul  relaţiilor  internaţionale.

Începutul  secolului XX aducea pentru  Partidul  Național Liberal, dar şi  pentru   societatea   românească în  ansamblul  ei, noi  provocări.În timp ce marile puteri dădeau semne că  sunt tot mai  nerăbdătoare, privind o nouă  redesenare a hărţii  geopolitice a Europei, pentru  români problema  agrară, dar şi   cea a participării la viaţa   politică a unui  număr  mai mare de cetăţeni  devin tot mai  presante. Pentru  gestionarea  ambelor   probleme, dar  şi o abordare  pragmatică în  politica  externă era nevoie de curaj şi  determinare. Era de această dată  rândul unei noi  generaţii de liberali, grupată în   jurullui Ionel Brătianu, să-şi   asume   ieşirea  după  doi  ani de neutralitate  dintr-o alianţă care nu putea   oferi  garanţii cu privire la îndeplinirea  unui   proiect    precum era cel al unirii  tuturor  românilor  într-un singur stat. Ionel Brătianu  împreună cu regele Ferdinand de această  dată, au înţeles rapid că  eroismul  soldaţilor de la Mărăşeşti, Mărăşti  şi  Oituz   putea fi răsplătit  doar cu împroprietărirea pe noi  terenuri  agricole şi  obţinerea  dreptului de vot. Era vremea  deciziilor cu gândul la viitorul  ţării, şi nu la interesul politic personal.

Lecţiile  oferite de luptele  politice  anterioare  aveau  să-l ajute  pe Ionel Brătianu ca prin   negocierile  purtate   înainte de intrarea  României în   războiul din 1916 să  genereze condiţiile  esenţiale  pentru  realizarea   Marii   Uniri, prin   recunoaşterea de către   Marile   Puteri a dreptului  istoric al românilor  asupra  unor  teritorii  precum  Transilvania, Banatul  şi Bucovina.

Marea  Unire de la 1918 nu a fos  tjocul   unui hazard.Dimpotrivă a fost   expresia   concretă a viziunii  şi  tenacităţii  unor  lideri  politici   dedicați, care au înţeles  foarte  clar  misiunea  ce  trebuiau  să o ducă la îndeplinire. România   anului 1918 devenise din proiect   realitate, dintr-un deziderat  un vis împlinit datorită  loialităţii, curajului  şi iscusinţei liberalilor  români.

Reluarea  activității  politice   după 1990 a fost   călăuzită de aceleași   valori  și   principii  reformatoare și   modernizatoare   pentru   societatea  românescă, apărând în  tumultoasa   perioadă de tranziție  valorile   fundamentale ale națiunii   române: libertatea   individuală, dreptul la proprietate, libertatea   economică, egalitatea  în  drepturi, separația  puterilor  în stat, economia de piață, etc.

Este datoria  actualei generați  isă   păstreze   idealurile   fondatorilor   Partidului  Naţional Liberal, să le îmbogățească   aducându-le în  actualitate  și  să le transmită  mai  departe  noilor   generaţii, reafirmând  atașamentul  față de valorile   patriotismului și   față de o Românie care îșir   espectă   patrimoniul  istoric  și   valorile  tradiționale.

Tinta  liberalilor de astăzi  este   transformarea   Partidul  Naţional Liberal în  cea  mai   puternică  forţă   politică din România, motorul  dezvoltării, progresului, modernizării şi afirmării  naţiunii  române în  lume.

La mulţi ani, liberali!  La mulţi  ani  Partidului  Naţional Liberal!


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.