Evenimente speciale

Galerie foto | Târgul de mărțișoare tradiționale, bucuria focșănenilor

Janine VADISLAV
1 mar 2020 1971 vizualizări

La Focşani s-a dat startul celei de-a 11 ediţii a Târgului de Mărţişoare tradiţionale. Meşterii populari, purtând frumoase costume vechi de aproape 200 de ani, s-au întrecut pe ei înşişi uimindu-i pe focşăneni cu frumuseţea modelelor şi a materialelor folosite pentru crearea unor adevărate opere de artă, în miniatură din lemn, ceară de albine, flori uscate, piele, lână şi pănuşi de porumb. Modelele sunt cele folosite de moşii şi strămoşii lor, preluate  şi de cei tineri pentru a fi - la rândul lor -  date mai departe.

Începând de joi, 27 februarie, Focşaniul s-a bucurat de culoare, de splendoarea costumelor purtate de meşterii populari veniţi de peste tot, din Vrancea. Meşterii populari, această adevărată comoară naţională, ne-au făcut să simţim, odată în plus, frumuseţea obiceiurilor noastre din bătrâni care pentru nimic în lume n-ar trebui  uitate. Ceea ce fac ei înseamnă „cartea noastră de identitate", care are ca însemne motivele străvechi din lemn, flori uscate şi ierburi tămăduitoare. E tot ce înseamnă trecutul nostru, prezentul şi viitorul, care de noi depinde cum va fi şi ce anume vom lăsa copiilor şi nepoţilor noştri.

Noutatea acestui sezon e mărţişorul „opincuţă” cu tricolor şi şnur alb/roşu, din mătase. Tânărul meşter spune că ideea i-a fost dată de câţiva iubitori ai tradiţiei strămoşeşti, care şi-ar fi dorit să aibă în casă o astfel de amintire. 

- În cât timp faceţi o pereche de opincuţe? întreb.

„Un sfert de oră,  20 min. Cam aşa...

- Ce material  folosiţi?

„Piele.”, spune meşterul.

Amatorii de mărţişoare deosebite s-au strâns imediat în jurul meşterilor admirând delicatele alături din materiale atât de fragile încât par a fi umplute cu aer. Sunt atât de multe şi atât de frumoase încât cu greu poţi decide ce să alegi.

- Pentru cine cumpăraţi? întreb un domn bulversat de mulţimea de mărţişoare.

„Pentru nepoate, noră şi soţie.

- V-aţi gândit ce să alegeţi?

„M-am gândit, da de ce îmbătrâneşti, nu te mai pricepi s-alegi”.

Doamna Florentina, din Reghiu a lucrat tot anul trecut la mărţişoare.

„ Am lucrat mărţişoare fel de fel, am croşetat, am adus o parte din natură cu nuci, cu melci, cu plante uscate, cu pănuşi... Aici avem puişori făcuţi din blană naturală, pănuşi de porumb, hârtie, sfoară şi coajă de nucă”, spune Florentina Trifan.

Tudoriţa Lupaşcu vine din Nereju, zona celebră pentru vechimea motivelor încrustate in lemn.

„Am venit cu mărţişoare tradiţionale din lemn. Avem sistemul solar, crucea, brăduţ. Se pot purta în piept tot anul, ca broşă”.

- Au rol de protecţie?

„Da, pentru protejarea casei. În piept dacă-l pui, ne protejează pe noi pentru că mărţişorul deja e un simbol al purităţii” mai spune Tudoriţa, fiica celebrului meşter popular Pavel Caba.

Din vârf de munte a venit şi doamna Floarea, care a adus un mărţişor desprins din negura timpului, care a surprins pe toţi.

„Ăsta-i primul mărţişor care se făcea demult, ne-nvăţa bunica să facem, cutie de chibrit şi cu fir”.

- Cu fir alb si roşu...  Poartă noroc? întreb.

„Poartă noroc! Făceam când eram mici, duceam la şcoală, la fete.” spune Floarea Ţăpor, din catul Cerbu, comuna Jitia.

Amatorii de mărţişoare au de unde alege, dar decizia finală este grea.

- Pentru cine cumpăraţi? întreb un domn.

„Pentru soţie...”

- În fiecare an cumpăraţi?

„Păi? Normal! (...)

- Cum vi se par mărţişoarele anul acesta?

„Foarte frumoase, toate-s frumoase”.

La cumpărături au ieşit şi doamnele.

„Sunt extraordinar de frumoase, cu multă imaginaţie făcute.

- Pentru cine cumpăraţi?

„Pentru nepoata mea...”

- V-ar interesa un mărţişor din ceară de albine?

„De ce nu?” răspunde doamna cercetând de aproape un îngeraş.

Îngeraşi, buburuze, căluţi din ceară de albine, dar şi cutiuţe cu surprize, lumânări parfumate, miere de albine cu un gust divin, toate aduse de apicultorii din Mărăşeşti şi din Foşcani.

Succesul de care se bucură meşterii populari are însă şi o explicaţie.

„Mărţişoarele propuse de meşterii noştri sunt mărţişoare tradiţionale care promovează simboluri, pe care le folosesc în meşteşugurile pe care ei le dezvoltă la nivel local. Sunt lucruri unicat, nu sunt produse de serie cum sunt mărţişoarele din comerţ”.

- Sunt şi purtătoare de noroc? 

„Cu siguranţă sunt purtătoare de noroc pentru că ei înşişi sunt oameni norocoşi”, spune pictorul Liviu Nedelcu, directorul Centrului Cultural Vrancea.

Târgul rămâne deschis până astăzi, 1 martie 2020.( Janine VADISLAV)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.