Evenimente speciale

Galerie foto | Nunta sovejană pavăza trudei căutării frumosului pierdut

Constantin Macarie
6 aug 2019 700 vizualizări

S-a consumat, sâmbătă, 3 august 2019, în cadrul Zilelor Sovejei, un episod din proiectul european al Fundației cultural-științifice „Simion Mehedinți-Miorița” – Soveja, finanțat de Uniunea Europeană și Guvernul României, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală, din Fondul European Agricol pentru Dezvolate Rurală, sub genericul „MERIDIANUL MIORIȚA – SOVEJA- CAȘIN; ÎN CĂUTAREA FRUMOSULUI PIERDUT; ICOANE RUSTICE” – o adevărată piatră de încercare a potențialului fundației, al comunității sovejene de aici și de pretutindeni. Iar manifestarea a putut avea o amploare mai mare dincolo de cea prevăzută în programul și fondurile proiectului, prin câteva sponsorizări ale unor sovejeni pentru care „cultura face mai mult decât banul”. Și le mulțumim, răspunzând dorinței lor de a rămâne în anonimat.

Sub semnul aceleiași căutări a frumosului pierdut, fundația a reeditat și lansat acum cartea regretatului sovejan ION RĂDUȚĂ, „Soveja între realitate și amintire”- reeditare cu sprijinul financiar al SC WOODEN DOORS INTERNAȚIONAL SRL Focșani. La lansare a fost de față și soția autorului Mary-Vona Răduță, împreună cu fiica sa Doina. Căci cartea este o altfel de „Oameni de la munte” a lui S. Mehedinți. Este o aducere în amintire a altui frumos al acestora, spiritul civic, comportamental al sovejanului de la începutul sec. al XX-lea, frumusețea sufletului, a gândului, a legilor nescrise ce i-au guvernat viața. Și cartea a fost oferită invitaților, fiilor Sovejei ce au plecat mai demult din sat, ca o chemare la vatra străbună, la rosturile sănătoase strămoșești spre a readuce Soveja la vechea ei splendoare ce și ea a devenit o dulce floare a uitării, alături de splendorile prezentului.

NUNTA SOVEJANĂ, care a fost prefațată de Gala portului și dansului popular, a adunat în sală și în stradă vârstele Sovejei de la mic la mare, de aici și de pretutindeni în număr impresionant, a dezlănțuit entuziasmul și bucuria întâlnirii cu frumosul strămoșesc: port popular, dansuri, tradiții ce tind să devină o frumoasă floare a uitării, chiar sub ochii noștri mult prea nepăsători, căci ,, ochi să le mai vadă nu mai sunt” și grav, nici faptă să le salveze.                

 Gala portului și dansului popular a umplut până peste refuz sala căminului cultural care s-a dovedit, după destul de multă vreme, neîncăpătoare. Trecerea prin scenă a purtătorilor și făuritorilor de frumos, „țesut cu fir de sărbătoare”, cum scrie sublim sovejanul Florin Bălbărău, a prefigurat NUNTA SOVEJANĂ. A fost o deschidere către lumina trecutului din care și-au hrănit străbunii sspiritul creator, către marii meșteri populari care le-au dat viață sub mâinile și frunțile lor. Spectacolul în toată splendoarea lui a deschis lăzile de zestre ale sovejenilor și nu numai, în care zăcătuiesc adevărate comori ce, uneori, iau drumul înstrăinării prin samsarii ce fac din asta o afacere. Gala a fost și o chemare, un îndemn la păstrare ca zestre nepoților, ca scop, ca obiectiv al fundației. Și la tot și toate am avut onoarea să avem la chemarea fundației oaspeți dragi, frați, surori, străbuni de vatră din RUCĂR, DRAGOSLAVELE, CAȘIN, înveșmântați în costumul lor popular de sărbătoare, cald, strălucitor, încântător. Și au mai fost și reprezentanți ai vetrelor vecine din pământul vrâncean, atâți câți au răspuns din mulți chemați: Vidra, Vizantea, Negrilești.

Spectatorul avid de frumos, de întâlniri comunitare, de serbările câmpenești de odinioară, a avut marea bucuriei să-și umple sufletul de atâta strălucire de ii, de fote, de stergare și cheptărici lucrate cu migală din fir de argint, de mătase și de borngic, mulate pe trupuri de toate vârstele, de „oameni de la munte”,cum niciodată de ani și ani nu au mai văzut. Și totul a generat entuziasm, încântare, bucurie. S-au înmânat, ca semn al prezenței și contribuției la reușită, Diplome de Excelență, Placheta galei ( ce va fi trimisă), cartea lansată, număr din ziarul local LA NOI... al fundației, Ghidul Muzeului Miorița – recent înființat, unic în țară.

În finalul Galei pe scena căminului destul de mare, dar de acestă dată și ea neîncăpătoare s-au adunat purtătorii de frumos, de straie strămoșești, actori ai evenimentului la o poză istorică trimisă viitorimii.

Din scenă actorii galei au curs în pas de dans în stradă, devenind actori ai nunții sovejene. Acolo i-au întâmpinat călărașii, invitându-i la nuntă, cu ploștile de vin, cu chiuituri și veselie pe fețe. Și alaiul s-a pus în mișcare pe ulița principală, admirați, aplaudați de sătenii agățați cu coatele pe garduri, ce apoi s-au adăugat alaiului. Nuntașii au trecut, conform scenariului nunții tradiționale, pe la casa mirelui, a nașului, a miresei, unde s-a rostit colocoșenia, s-a cântat Iertăciunea miresei, s-a luat mireasa de la părinți, pornind apoi spre centrul civic al satului, loc de adunare, unde, după aruncarea colacului miresei, după care toți se-mbulzeau să prindă o fărâmă, s-a încins HORA MARE a nunții sovejene. S-au așezat toți în horă, „cum li-s anii, cum li-i rangul” și sub privirile blând strălucitoare ale bătrânilor din  centrul horei cu dăsagii în spate, hora s-a pus în mișcare, circular,  cu aproape întregul sat. ,, Doi pași la stânga-ncetișor/ și alți doi pași la dreapta lor/ se prind de mâini și se desprind/ și bat pământul tropotind/ în pas ușor” și legănat/ ca grâul la secerat. Că „asta-i hora horelor/ hora sovejenilor”, „hora noastră din străbuni/ s-o jucăm ca buni români”, „tot așa, tot așa/ ca la noi la Soveja”. Erau strigăturile-mesaje spre viitorime, ce se amestecau prin chiotele și veselia nuntașilor, a sătenilor, a turiștilor veniți cu sutele, de se minunau și dealurile și munții de câtă voioșie încăpea aici între satul dintre Zboina și Răchitaș. Și să recunoaștem era o revărsare de voioșie ce a mocnit nestârnită de prea multă vreme.

 „Arde casa socre mare! – strigau însetați nuntașii. Și ploștile  și gălețile, și ulcelele cu vin ,, de Panciu și de Răzoare/ de căciula din cap îți sare”, au intrat și ele în horă, trecând din mână în mână la îndemnul socrilor. 

„-Măi nuntași, are cinste nunul mare?”, -„Are cinste nunta noastră sovejană?” – Areeee, mă!”- răsunau cu voioșie strigăturile tradiționale ale nunții. „Acesta-i sovejanul”, „aceștia suntem” păreau să spună mulțimea de lume adunată. Și-n horă, spre delicatesul tuturor, ca semn că mesajul spectacolului ajunge unde trebuie, s-au prins, cu părinții, cu bunicii și cele mai mici vârste îmbrăcate în coastumul național ce făcea din ei niște îngeri coborâți pe pământ. Se simțea cum ,, vraja cea străbună/ sfarâmă tristețea” ce amenință de la o vreme satul sub apăsarea grijilor vremurilor tulburi.

BUUUM! BUUUM! – au strigat, conform tradiției, nuntașii din horă, semn că nunta s-a terminat. Alaiul a pornit spre biserică la cununia religioasă, unde preotul sub semnul dumnezeiesc să binecuvânte tânăra familie.

Ploaia continua mărunt, ca un vlog mocănesc. Dar ca o mângâiere, ca un cântec! Intrase și ea în ritmul horei mari, legănate a nunții. Pe nimeni, dar pe nimeni nu i-a împiedicat să vină la nuntă, să rămână în spectacol. Și, intersant și grăitor, nu-i trimitea acasă nici după terminarea nunții. Călărașii mai făceau un  tur de onoare pe ulița satului, în chiote și în galopul cailor. Grupuri de sovejeni „taineau” și răspundeau curiozității turiștilor, întrebărilor grupului de sondaj comandat de fundației. Comentau, se bucurau: ,, Doamne, credeam că mor și nu mai trăiesc această bucurie a tinereții! Dumnezeu să le dea sănătate....”- pleca cu bucurie câte o vorbă din gura unor bătrâne venite și ele din curiozitate. Poate a trecut mai bine de o oră până când piața, ulița s-a golit. Alături mai chiuiau semn de sărbătoare, lângă grătarele încinse, grupuri de nuntași.

Oamenii, sovejenii se întorceau tainind pe drum, acasă la rosturile lor, cu sufletul curățat de bucuria regăsirii frumosului pierdut.

Ce gândesc oamenii după acest eveniment? Ce mesaj trimit ei spre noi? Cum văd ei această întoarcere la tradiție? Cum văd ei manifestarea în întregul ei, ca moment de relaxare, de descrețire a frunților? Ce mesaj a transmis comunitatea prezentă în număr impresionant al eveniment, către noi făuritorii de cultură? Veți afla într-o intervenție viitoare, ca rezultat al sondajului, al investigației comandate în proiectul amintit. Și o vom face fără menajamente, cum chiar intervievații ne-au cerut.

Căci proiectul european al fundației, cu titlul „MERIDIANUL MIORIȚA – SOVEJA – CAȘIN; ÎN CĂUTAREA FRUNOSULUI PIERDUT; ICOANE RUSTICE asta vizează: provocarea la trezire, la renaștere a satului și sub semn spiritual, spectacular. Căci cine își uită tradiție își uită rădăcinile. Și fără rădăcini viață nu mai e. Și proietul continuă cu alte episoade la care vă invităm să ne fiți colaboratori.

Constantin Macarie – profesor

Florica Macarie – învățător

  Înițiatori și coordonatori de proiect

Citiți și:,,Soveja între realitate și amintire”, o frescă a societății sovejene interbelice și postbelice;

Galerie foto | Soveja în straie de sărbătoare

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.