FOTO | Cu ce a participat Centrul Cultural Vrancea la Colocviile Brăiloiu de la Institutul de Etnografie şi Folclor al Academiei Române
Colocviile „Constantin Brăiloiu”, la Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române au fost o reuşită şi în acest an, beneficiind de o asistenţă selectă care a ridicat nivelul evenimentului. Cuvântul de deschidere a aparţinut domnului academician Răzvan Theodorescu, vicepreşedintele Academiei Române şi amfitrioanei colocviilor, doamna academician Sabina Ispas. Printre cei prezenţi s-au aflat cadre didactice ale Universităţii Bucureşti, cercetători, conducători de instituţii de cultură, iubitori ai folclorului..
- Cu ce a participat Centrul Cultural Vrancea la Colocviime Brăiloiu?
„Centrul Cultural Vrancea a participat la secţiunea Tradiţii, cunoaştere şi promovarea cunoaşterii cu o comunicare intitulată ”Vrancea cunoscută şi necunoscută - prospect de patrimoniu în zece sate contemporane. ”Doamna conf. univ. dr. Ioana Ruxandra Fruntelată a prezentat rodul cercetărilor desfăşurate, materializat în editarea a şase lucrări: Suraia, Vrancea – Tradiţii, patrimoniu, identitate; Râmniceni -Vrancea – instantanee monografice; Nereju – patrimoniu viu; De la Năruja la Nistoreşti: în căutarea tradiţiei; Vintileasca – Vrancea. Profil de patrimoniu; Vulturu – Vrancea. Tradiţii în actualitate”, a spus dr.Liviu Nedelcu, directorul Centrului Cultural Focşani.
În perioada 2011 - 2018, parteneriatul dintre Centrul Cultural Focşani şi Facultatea de Litere din Bucureşti s-a soldat cu apariţia unor importante lucrări, rod al cercetărilor realizate în cele 10 sate vrâncene, despre care ne-a vorbit şi doamna conf. univ. dr. Ioana Ruxandra Fruntelată.
„Cercetările au urmărit iniţierea unor depozite de documente multimedia, digitale, conţinând cu precădere date despre patrimoniul cultural intangibil al localităţilor învecinate, publicarea unor volume colective de materiale obţinute din sistemarizarea şi contextualizarea informaţiei din teren şi diseminarea rezultatelor acestui parteneriat în mediile academice şi profesionale naţionale şi internaţionale”.
- Ce a însemnat întâlnirea cu lumea satului românesc? întreb.
„Întâlnirea cu lumea satului românesc înseamnă întotdeauna o întoarcere către o formă de civilizaţie care a reprezentat ani de-a rândul un model de adaptare la condiţiile de viaţă, dar nu numai acelea exterioare, materiale, ci şi acelea lăuntrice, sufleteşti, care impuneau omului să ridice ochii spre cer şi să-şi ritmeze existenţa deopotrivă după mersul naturii şi după rânduiala sacră, moştenită din vremea miturilor. Urbanizarea şi informatizarea au marcat ireversibil cultura rurală tradiţională, dar încă mai putem descoperi elemente ale acestei culturi în păstrarea unor cunoştinţe din bătrâni, în păstrarea unui meşteşug vechi, sau în respectarea sărbătorilor şi a obiceiurilor locale. Etnologii caută astfel de elemente de cultură tradiţională în peisajul satului contemporan, încearcă să le înţeleagă şi să întregească imaginea civilizaţiei străvechi, pe umerii căreia s-a ridicat comunitatea de azi. (...) De cele mai multe ori trecutul face prezentul inteligibil şi este fascinant să vezi cum modelul de odinioară explică identitatea recentă a unei culturi în continuă transformare. În acelaşi timp multe dintre obiectele, credinţele şi riturile de demult, au o valoare intrinsecă, dată de concentrarea de inteligenţă, creativitate şi credinţă, care le-a generat. Ele constituie patrimoniul etnologic local alcătuit dintr-o componentă tangibilă, construcţii, instalaţii şi obiecte tradiţionale şi una intangibilă, imaterială, cunoştinţe despre om şi univers, obiceiuri, ritualuri practici, credinţe străvechi.”
- Ce anume a prezentat Vrancea la secţiunea film? întreb.
La secţiunea filme Centrul Cultural Vrancea a prezentat documentarul Permanenţa trecutului – Familia Caba – Prelucrarea lemnului, realizat de Janine Vadislav şi de doctor în etnologie Aurelia Cosma. Filmul a suscitat un mare interes şi datorită subiectului său, meşterul Pavel Caba, figură foarte cunoscută printre specialiştii prezenţi la proiecţie, declarat Tezaur uman viu de către Ministerul Culturii şi Cultelor în anul 2018. Reprezentanţii Academiei Române, profesorii universitari, specialiştii, directorii diferitelor instituţii de cultură prezenţi în sălile Institutului de Etnografie şi Folclor au evidenţiat, în cadrul discuţiilor, necesitatea ca tradiţia să fie transmisă mai departe, prin orice mijloace (cărţi, documentare, înregistrări etc).
La Colocvii a fost prezentă şi doamna dr. etnolog Aurelia Cosma, care a ţinut să-l prezinte pe meşterul popular Pavel Caba, excepţional artist, cunoscut atât în ţară cât şi în străinătate.
„Vreau să-i mulţumesc acum domnului Liviu Nedelcu, pentru tot ce se întâmplă acum în Vrancea şi de asemenea să-i mulţumesc colegei mele de şcoală, Janine Vadislav, care se află aici, cu camera de filmat, ea fiind jurnalistă TV în Vrancea.
Ceea ce urmează să vedem este un film şi o prezentare în imagini realizate acum 12 ani, la Nereju, la meşterul Pavel Caba şi revenirea de acum 3 ani asupra subiectului, filmarea având loc la Focşani, la expoziţia anuală a creatorilor populari şi a Şcolii Populare de Artă. De aceea spuneam că este extraordinar ce face acolo artistul plastic Liviu Nedelcu, care este iniţiatorul şi coordonatorul acestui program „Pavel Caba” şi manager al Centrului Cultural Vrancea.
(...) Dacă ne gândim doar la mâneca răsucită a cămăşii tradiţionale, care se regăseşte şi pe monumentele de la Roma, dacă ne gândim la Păpuşarele, la tiparele de caş, la cofele, cofiţele şi şiştare, la Mioriţa, care a fost culeasă în Vrancea şi nu în ultimul rând la „Chipăruşul”, acel joc funerar, putem spune despre Vrancea că este o zonă bine individualizată pe care şi Dimitrie Cantemir o numea a doua Republică din Moldova”, spune doamna dr. etnolog Aurelia Cosma.
Pavel Caba locuieşte în Nereju unde trăieşte de-o viaţă. Doamna Aurelia l-a cunoscut la Muzeul satului, din Bucureşti, unde meşterul popular venise să repare acoperişul de şindrilă a casei tradiţionale din Nereju. Era însoţit de cele doua fete ale sale, care îl ajutau la treabă. Una dintre ele i-a fost şi elevă sârguincioasă, ducând tradiţia mai departe.
„Meşterul Caba ştie să facă de la cuiele din tisă, cu care se bate şiţa pe casă, până la casa însăşi, la obiectele de dogărie şi dulgherit şi nu în ultimul rând la cele care înfrumuseţează şi văzul şi auzul. Este realizatorul unor tipare şi păpuşare de caş, este unul dintre cei care au realizat şi galeria de instrumente muzicale, care au şi calităţi fonice nu doar decorative. Cu timpul a devenit o emblemă în prelucrarea artistică a lemnului Având pădurea în spate, i-a simţit foşnetul atât de pădure vie, dar şi în alegerea esenţelor necesare pentru construirea caselor, a stâlpilor de casă, a balustradei prispelor, a cofelor şi cofiţelor pirogravate şi nu în ultimul rând a cavalelor, ocarinelor, fluierelor simple şi îngemănate, la care a şi cântat ca membru al Ansamblului „Chipăruşul”, a mai spus doamna dr. etnolog Aurelia Cosma.
Ca o încununare a întregii activităţi Pavel Caba a fost selectat Tezaur uman viu, în anul 2018. ( Janine VADISLAV )
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Evenimente speciale
Foto | Două eleve de la Colegiul Economic Focșani, premiate la concursul de planuri de afaceri „Arena urșilor", desfășurat la Brașov
De același autor
