Galerie foto | Caravana de lectură pentru copiii din sate a urcat în satul Focurilor nestinse
Despre una dintre călătoriile lui Cărțilă prin satele vrâncene vă scrie un povestaș nou de-al său, care a înțeles faptul că fiecare copil are propria sa poveste care merită dată mai departe. În călătoria spre Andreiașu de Sus, unde am întâlnit peste 40 de copii din mai multe sate, au pornit zece povestași pentru a oferi bucurie prin lectură și pentru a scrie o nouă poveste a “Caravanei de lectură pentru copiii din sate”.
Andreiasu de Sus este unul dintre cele mai vechi și mai frumoase sate de pe valea Milcovului, care a aparținut de Muntenia înainte Unirea Principatelor de la 1859. Sătucul a fost localitate de sine stătătoare pentru mulți ani, cu biserică, școală, local de primărie și chiar cantină pentru copii care veneau de departe să învețe carte. Din anul 1964, Andreiaşu de Sus a fuzionat cu Andreiaşu de Jos, iar reședința comunei a trecut dincolo de Milcov. Ca să ajungi în Andreiașu de Sus treci prin Rezervația Naturală “Focul Viu”, arie protejată de interes național de o frumusețe aparte, fenomen cunoscut din bătrâni sub denumirea de “Focurile nestinse”. Am pornit la drum cu valiza plină de cărți, bucuroși să le vorbim copiilor despre carte, lectură și, desigur, despre Cărțilă, personajul din povestea c@rte în sate creată de Asociația “Eu, tu și ei”. Deși scurt, drumul de la Andreașu de Jos către Andreiașu de Sus nu este ușor deloc dar la capătul său ne aștepta o priveliște minunată și zeci de copiii dornici să intre cu noi în lumea poveștilor. Fiecare dintre aventurile povestașilor este unică pentru că fiecare copil pe care îl întâlnim are o poveste unică, o poveste care rămâne scrisă în inimile tuturor. Am stat de vorbă cu povestașii care au pornit pe valea Milcovului cu valiza plină cu cărți și i-am întrebat cum li s-a părut întâlnirea cu copiii din Andreiașu de Sus.
”Experiența de la Andreiașu de Sus a fost una incredibilă. Copiii au fost super energici și receptivi, însă dintre toți îmi aduc aminte perfect de doi. Pe Maria, o fetiță de 5 ani care era „foarte bucuroasă că a venit echipa lui Cărțilă la ea în sat”. Ea a fost super jucăușă și s-a implicat în absolut toate activitățile. Celălalt copil pe care mi-l amintesc este Valentin, sau Messi, cum îi spun eu. El are o pasiune pentru lectură, dar pare a fi ușor neșlefuită. E un băiat care face fotbal de performanță și este și super inteligent. Totuși, toți copiii de acolo au fost minunați. Abia aștept să ne întoarcem pentru a le aduce cărți pe care sa le citim cu ei.”, spune Robert-Valentin Filip.
Tot despre Maria ne spune câteva lucruri voluntarul Maria-Cornelia Prodan, care mărturisește faptul că a trăit o experiență inedită în satul de la poalele culmii Răchitaşului: ”Copiii din acest loc mi-au arătat o bucurie imensă când am venit la ei. O fetiță cu același nume ca al meu a fost sufletul atelierului la doar cei 5 anișori ai săi. Am citit, am dansat, am cântat și ne-am simțit minunat alături de ei. Entuziasmul lor mă face să vreau și mai mult să vin și să lucrez cu ei. Deja am legat prietenii și vom face schimb de impresii de lectură după ce vor citi. Aștept cu nerăbdare să revin aici, în Andreiașu de Sus și să descopăr mai în amănunt ce se ascunde în sufletele și imaginația lor. Sunt sigură că voi găsi și voi învăța valorile pe care le au de transmis. Spiritul proiectului c@rte în sate stă în povestașii lui Cărțilă, care, alături de Silvia Nichita, fondatoarea proiectului, creează o lume de poveste pentru copiii din sate.”. Același voluntar-povestaș a adăugat: ”Mărturisesc cu mâna pe inimă că am rămas profund marcată de tot ce se întâmplă în proiectul ”c@rte în sate” și mă bucură, ba chiar mă entuziasmează faptul că am intrat și că sunt membră a echipei lui Cărțilă.”.
Povești în bisericuță
Un lucru foarte interesant pe care l-am observat la copii este faptul că sunt credincioși și atașați de biserică. O parte din atelierul nostru de lectură a avut loc chair în biserica din sat, construită în anul 1910, unde am fost primiți cu bucurie de către părintele Alanei. La intrare, copiii, așezați în șir, se opreau să sărute cele două icoane din dreptul ușii. Timpul petrecut acolo ne-a apropiat și ai mult de copii și a creat o atmosferă propice cititului. Tainele bisericii erau parcă pe înțelesul tuturor. Ce activități am făcut în biserică? Le-am citit copiilor povești prin care să înțeleagă importanța cititului, le-am adus cărți pe care să le împrumute, i-am cântat unui copil pe nume Marco ”La mulți ani!” cu ocazia aniversării zilei de naștere și i-am oferit cadou o carte pe care acesta și-a ales-o, am creat împreună povești prin intermediul unor jocuri interactive și nu numai.
“Într-o zi frumoasă de duminică din luna lui cuptor, alături de fetițele mele și minunații Povestași ai proiectului c@rte în sate, am mers la Andreiașu de Sus, acolo unde ne-am întâlnit cu copii din patru sate, alături de care am citit, am dansat, am desenat si ne-am jucat… Eu am intrat repede în rolul de zână-povestaș și am strâns în jurul meu pe cei mai mici și drăgălași copilași, cărora le-am citit povești cu prinți, prințese și nelipsiții spiriduși, ne-am jucat si ne-am îndulcit cu cele mai delicioase prăjituri. Nu pot să va descriu în cuvinte bucuria pe care o simt atunci cand copii te roagă să le citești povești, să te joci cu ei și să le promiți că o să te întorci în sătucul lor. Copiii au nevoie de modele pe care să le urmeze, au nevoie de biblioteci vii și nu doar de rafturi cu cărți, au nevoie să-i vadă pe adulți că citesc alături de ei, că le spun povești și că îi încurajează să devină mai buni și să lupte pentru visele lor. Cred că acesta este și spiritul proiectului c@rte în sate, să-i aducă pe copii în jurul cărților deschise, să le deschidă apetitul către cunoaștere și să le deschidă ferestre către lumea aceasta mare”, spune și Daniela Ciolpan, voluntar al Caravanei de lectură pentru copiii din sate.
Ce fel de copii am cunoscut la Andreiașu de Sus? Copii care știu să citească, copii care nu știu să citească, copii cărora le place lectura, copii cărora nu le place să citească, în special copii care nu au găsit cartea potrivită spre a-i introduce în lumea cititului. Acolo m-am regăsit și eu, m-am simțit pentru un timp un copil din sate, care nu știa ce carte să aleagă. Atunci am înțeles cât de important era rolul nostru, al vluntarilor, printre copii și care era scopul proiectului și anume apropierea copiilor de carte și lectură.
Cristian Ciubotaru a avut parte în acea zi de prima sa experiență de voluntariat și, totodată, a înțeles faptul că proiectul ”c@rte în sate” este diferit față de alte oportunități de voluntariat: ”A fost prima dată când am făcut voluntariat, deci nu știam exact la ce să mă aștept și eram destul de nesigur. Totuși, atmosfera a fost foarte faină și am reușit să mă acomodez repede. Faptul că acei copii erau atât de entuziasmați de venirea noastră și de toate jocurile pe care le-am propus m-a făcut să realizez cât de frumos este ce facem noi în cadrul proiectului.”. Pentru că acest atelier a fost și despre inițierea povestașilor noi în lumea lui Cărțilă, Diana-Ioana Savin și-a încheiat experiența de pe 14 iulie cu câteva cuvinte: ”A fost o activitate pe care cu siguranță nu o voi uita. Am întâlnit oameni minunați și copii dornici să (ne) cunoască. Aștept cu nerăbdare să îi revăd și să îmi petrec timpul cu ei.”.
Ce am putea spune despre ideea de echipă?
S-au legat prietenii nu doar în rândul copiilor, ci și al povestașilor. Am fost eficienți și ne-am atins scopul, ne-am depășit așteptările chiar. De aceeași părere este și Iulia Tudor, unul dintre voluntarii-povestași mai vechi din echipa lui Cărțilă: ”Cred că atelierul de la Andreiașu de Sus a fost unul reușit pentru noi ca echipă. Ne-am bucurat să simțim interesul copiilor și entuziasmul lor de a avea oameni noi în vizită în sat. Cred că odată ce această experiență va căpăta patina timpului, va deveni una valoaroasă, iar copiii vor putea învăța atât despre importanța cărților, cât și despre valoarea prieteniei, a conexiunilor dintre oameni.”.
Ne-am despărțit de copiii din Andreiașu de Sus după ce am încins alături de ei o horă mare în centrul satului, în care s-au prins chiar și adulți veniți să asiste la activitate. Echipa lui Cărțilă se va întoarce la Andreașu de Sus după data de 10 august ocazie cu care, cu sprijinul Iuliei Vrînceanu, voluntarul nostru din Andreașu de Sus, vom deschide și o mini-bibliotecă pentru copiii la un magazin din sat.
(Andra Bianca RUSU – Clubul de jurnalism Tineret în (re)acțiune)
Legenda întemeierii localității Andreiaşu
Se spune că un bătrân cioban a găsit un copil părăsit la rădăcina unui copac. Moşului i s-a făcut milă de el, căci era om cu suflet. L-a luat cu sine, l-a botezat într-o apă sărată, dându-i numele de Andrei și l-a ținut pe lângă el să învețe meșteșugul oieritului. Atunci când îl alinta îi punea mâna pe creștetul capului, spunându-i: „Andreiaşul tatei, Andreiaş. Copilul a crescut, s-a făcut păstor, iar cu timpul a devenit şi o mândreţe de flăcău. În acele vremuri trăia, pe aceste locuri, un balaur care mânca animalele gospodarilor. Flăcăul se prinde în luptă cu el. Ca ajutor îşi ia o bâtă înmuiată în apa sărată a izvorului în care fusese botezat. În timpul luptei balaurul este atras între două tăpşane şi ucis. Drept recunoştinţă oamenii îi dau un teren pe care îşi construieşte o casă întemeind satul Andreiaşu. Andrei a avut şapte copii care au întemeiat cele şapte sate ale comunei de astăzi: Andreiasu de jos, Şipoţele, Răchitaşu, Butucoasa, Fetig, Andreiaşu de Sus, Titila.
(Sursa: Monografia comunei Andreiașu, autor Costică Drîstaru)
Caravană de lectură pentru copiii din sate este un proiect cultural al Asociației „Eu, tu și ei”, cofinanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN)
