Foto | Vrâncenii creștin ortodocși încep astăzi Postul Paştelui sau Postul Mare
Astăzi începe „Postul Paştelui” care ţine 7 săptămâni fiind considerat cel mai lung şi mai aspru dintre toate cele patru posturi importante de peste an. Acesta durează 40 de zile şi se încheie vineri, înainte de Sâmbăta lui Lazăr. Sâmbăta lui Lazăr şi Duminica Floriilor sunt considerate praznice aparte, după care urmează Săptămâna Patimilor, care are un regim mai aspru de postire.
Înainte de Paşti, una dintre cele mai mari sărbători de peste an, creştinii ortodocși ţin Postul Mare, pe care Mântuitorul nostru Iisus Cristos l-a ţinut înainte de a începe Propovăduirea Evangheliei. Postul reprezintă reţinerea totală de la anumite alimente şi băuturi în scop religios şi moral, dar şi de la anumite gânduri necurate, pofte, patimi sau fapte rele.
„Perioada Postului este pentru creştinii ortodocși o călătorie. Trebuie însoţit, în mod obligatoriu, de rugăciune, de rugăciunea personală şi de rugăciunea bisericii, perioadă care se caracterizează prin slujbe deosebit de frumoase.Postul este o perioadă de bucurie. Paradoxal, spunem că este o perioadă de pocăinţă dar, în acelaşi timp este o perioadă pe care creştinul o trăieşte cu bucurie. Ca s-o trăiască cu bucurie începe ziua cu un gând bun, cu o rugăciune. Nu ne rezumăm doar la simplă abţinere de la mâncare, există şi aşa zisul post al simţurilor: postim şi cu ochii, postim cu urechile, postim şi cu gura. Postul înseamnă, pe de-o parte, milostenie şi pe de altă parte, iertare. Prima duminica din post aşa şi este numită, Duminica Iertării”, spune părintele protopop Oscar Frunză, de la biserica Ovidenie, din Focşani
În Postul Mare este interzis fumatul şi alcoolul. Se fac şi rugăciuni pentru ocrotirea şi binele casei şi pentru sănătatea trupească şi sufletească a celor care locuiesc în ea. Nu se fac nunţi în post. Biserica nu permite săvârşirea cununiilor religioase în zilele de post tocmai pentru ca bucuria nunţii să nu fie umbrită de restricţiile postului...
Vrâncenii, ca tot românul de altfel, au fost întotdeauna în jurul bisericii, alături de biserică. Aici îşi găsesc liniştea sufletească şi speranţa, aici îşi botează copii, primesc taina cununiei, norocul de a avea o familie, pentru ca la final, să fie însoţiţi până la pragul de unde începe o altă viaţă, o altă speranţă.
Pentru mulţi dintre noi postul este o binecuvântare.
„Postul pentru mine înseamnă o treaptă în cursul duhovnicesc. Nu e numai interdicţia alimentară ci este completat cu rugăciuni, fapte bune, cu milostenie...”, spune o doamnă venită la biserică.
- Reuşiţi să ţineţi tot postul? întreb
„Reuşesc, cu ajutorul lui Dumnezeu, reuşesc.”
- Ce gătiţi de obicei?
„Ciorbe, fasole, linte, multe.”
Ana se simte foarte bine după post.
„Pentru mine Postul cel Mare, pe lângă abţinerea de la mâncărurile de dulce, înseamnă foarte mult slujbele de la biserică. Încerc să aduc mai multă rugăciune, să fac mai multă milostenie şi să devin un om mai bun, un creştin mai bun”.
- Ţineţi post? întreb o altă doamnă venită la biserică.
„Da, sigur că da!”
- Ce gătiţi de obicei?
„Mâncăruri simple, supe, ciorbe, mâncărică. În postul ăsta noi trebuie să mâncăm mai puţin şi să ne rugăm mai mult, să fim într-o comuniune cu Dumnezeu”
Cel mai lung post de peste an, Postul Paştelui, are doar 2 zile cu dezlegare la peşte, de Buna Vestire şi de Florii.(Janine VADISLAV)
„Vreţi să aflaţi secretul? zâmbeşte doamna Maria Ochean. Gustul deosebit îl dă pătrunjelul şi cu cimbrul, puse la sfârşit”.
Cele două nepoate spun că ţin postul de mici, aşa cum au văzut la mamele şi la bunica lor.
„Am ţinut post pentru a lua note bune la teze, la teste... Dumnezeu m-a ajutat,” spune Corina.
„De la 7 ani eu ţineam posturile, nu mai mâncam de dulce, deloc”, spune Mirela.
- De ce? întreb
„Pentru a mă ajuta Dumnezeu..., mi-am curăţat sufletul, în spre binele meu”.
Mai este o zi, la jumătatea postului, numită „miază-părează”, păstrată cu sfinţenie de gospodine, când se numără ouăle strânse, să vadă dacă vor avea de ajuns pentru pregătirea Sărbătorilor Pascale.
„Până acuma am adunat vreo 30 şi ceva de ouă, bănui c-o să-mi ajungă de Paşti şi să vopsim, să facem şi cozonac, să facem şi pască”, mai spune doamna Maria.
Se spune că de la post pot fi scutiţi copiii, femeile gravide, lăuzele şi bolnavii. Totodată, în Postul Paştelui nu se fac nunţi, botezuri, nu se ţin petreceri, nici zilele de naştere nu se serbează, iar distracţiile sunt interzise.
În Postul Paştelui suntem sfătuiţi să fim mai buni, în consecinţă nu fim lacomi. Chiar dacă eşti mai strângăreţ de fel şi ţi-e este frică de ziua de mâine, în Postul Paştelui ar trebui să dai dovadă de mai multă bunătate şi înţelegere faţă de cei din jur, mai puţin înstăriţi. În Post, ne limpezim mintea pentru lucrarea spirituală, Nu faceţi paradă cu reuşitele voastre. Chiar dacă aveţi o viaţă cu de toate, în Postul Paştelui ostentaţia nu este bine-văzută.( Janine VADISLAV )
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Evenimente speciale
