Acest obicei străvechi agrar, îşi are originea în trecut când anul nou calendaristic începea la 1 martie, dată care coincide cu începutul anului agricol. De-alungul timpului, prin schimbarea sistemului de numărare a anilor, acest obicei s-a mutat în timpul sărbătorilor de iarnă. Așa se explică tema muncilor agricole de primăvară, ce se regăseşte în textele pluguşorului. Este un moment care contribuie la veselia generală a sărbătorilor de Anul Nou, însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete de clopoţei. Intrând în curte, copiii se îndeaptă către fereastra casei şi după ce primesc permisiunea gazdei, încep urarea într-un ritm vioi. Pe măsură ce urarea se apropie de sfârşit, devine tot mai veselă şi optimistă.

Plugul mare sau Mascaţii, este obiceiul la care participă tinerii trecuţi de vârsta de 14 ani, dar şi bărbaţi însuraţi, care se organizează în cete de mascaţi. În trecut aceste cete mergeau cu plugul noaptea și erau primiți doar tinerii de peste 18 ani. Rolul mascaţilor este acela de-a îndepărta de la casa gazdei spiritele malefice, pentru ca aceștia să intre curaţi în noul an. Totodată, prin jocul ce îl face fiecare personaj din spatele măştii, are loc o refulare a tensiunilor sufleteşti acumulate în timpul anului. Acest obicei are sensul unui ritual de purificare, pregătindu-i pe cei care participă să intre mai liberi în perioada nouă care începe.

Bibliografie :Pantelimon Sorin, Comuna Vintileasca, Studiu monografic, Editura Rafet, Râmnicu Sărat, 2020

Text informații+ foto:Pantelimon Sorin