Evenimente speciale

Foto | Mărţişoare la Târgul Meşterilor Populari la Focşani 

Janine VADISLAV
1 mar 2023 2498 vizualizări

În Vrancea s-a dat startul celei de-a 14 ediţii a Târgului de Mărţişoare tradiţionale. Ca de obicei, meşterii i-au uimit pe focşăneni cu frumuseţea modelelor şi a materialelor folosite. Delicatele mărţişoare, adevărate opere de artă în miniatură, din lemn, ceară de albine, flori uscate, piele, cusute pe etamină, cioplite în lemn, atrag ca un magnet. Curioşii se apropie, admiră, cumpără, doar frumoasa zi de 1 Martie, care anunţă venirea primăverii, bate la uşă. Au venit meşteri populari de la Nereju, Reghiu, Jitia, dar şi din jurul Focşani-ului. Să le mulţumim tuturor creatorilor de frumos şi să purtăm tradiţionalele mărţişoare în prima zi de primăvară, onorând astfel pe cei care duc mai departe tradiţiile născocite de moşii şi strămoşii noştri, pe care le-au preluat şi tinerele generaţii, din dorinţa de a da, mai departe, acest frumos obicei - al  dăruirii - un gest de dragoste, prietenie, respect şi aprecieiare. 

În fiecare an, în perioada 25 februarie - 1 martie  Focşani-ul este capitala Mărţişorului tradiţional, un târg plin de culoare, şi de splendoarea costumelor purtate de meşterii populari. Croşetate, cusute, împletite, sculptate sau pirogravate, aceste adevărate bijuterii - mărţişoarele - au fost etalate în inima oraşului. Curioşii nu s-au lăsat prea mult timp aşteptaţi şi au venit să le cumpere, pentru a face o bucurie celor dragi. Oferta mare, face alegerea şi mai grea.

Meşteriţa Florica Ţăpor - cea cu mâini fermecate, vine din comuna Jitia, unde tradiţia mărţişorului este păstrată cu sfinţenie.

Toate mărţişoarele pe care le-am adus sunt lucrate manual, la croşetă, cusute cu acul. Acesta este mărţişorul cel mai vechi, mărţişorul copilăriei mele. Pe atunci nu existau la noi cartoane. Tăiam din cutia de chibrit câte o pătrăţică de carton şi făceam cu aţă mărţişorul ăsta, cel mai vechi. Este mărţişorul tradiţional, un mărţişor lucrat de mână, cu pasiune, cu drag”. 

- Cât costă un astfel de mărţişor? întreb

„3 lei...” 

De la Reghiu a venit Florentina Trifan. Meşteriţa, cunoscută în toată ţara pentru minunăţiile care ies din mâna ei, a adus la târg  multe mărţişoare, iar cei care o cunosc abia aşteaptă să vadă ce noutăţi mai sunt. 

Am lucrat toată iarna şi am adus la târg peste 30 de sortimente, multe dintre ele modele noi. Îmi plac modelele florale, sau combinaţiile dintre flori uscate, căsuţa melcului şi pene, de un rafinament deosebit”.

La această ediţie a târgului are şi Florentina un mărţişor preferat  pe care, cu siguranţă îl va purta de 1 Martie. 

Aş purta unul din acesta, care-mi aduce aminte de copilărie, un bucheţel frumos de flori, făcut din ceramica..., pictat manual

Ionuţ Durac are de 24 de ani şi provine dintr-o familie de meşteri rudari, din oraşul Mărăşeşti. Ionuţ a absolvit Facultatea de Istorie-Geografie din Suceava, dar nu a uitat de unde a pornit în lume. Moştenind talentul meşteşugăresc al bunicului său, păstrează şi duce mai departe tradiţiile familiei. A venit la târg cu celebrele opinci, pe care nu le mai face decât el. În funcţie de mărime, pot fi purtate prinse în piept, sau ca breloc. Dragostea lui pentru opincuţe are şi o explicaţie.

Eu încerc să aduc în atenţie „talpa ţării”, cum spuneau strămoşii noştri”.

Pentru prima oară, meşterul a prezentat şi un mărţişor inedit, prin care aduce un elogiu şi fuiorului de lână.

Mărţişorul acesta  este noutatea pentru 2023. Semnifică fuiorul de lână, de aici îşi făceau hainele străbunii noştri. Torcând fuioarele, îşi torceau gândurile, dorul”

- Cum v-a venit ideea? 

Gândindu-mă cum să fiu cât mai autentic şi mai tradiţional. Şi am găsit  furca de tors şi fuiorul.

- Cât costă mărţişorul acesta?

„ 5 lei.”

Iar amatorii de mărţişoare speciale nu s-au lăsat aşteptaţi. O doamnă cu băscuţă roşie cumpără o pereche de opincuţe.

- Îl purtaţi în piept, mărţişorul? întreb

„Nu, îl pun la maşină şi ea are nevoie de mărţişor”. 

- Credeţi c-o să vă poarte noroc? 

„ Da!”  

- De ce?  

Sunt făcute de mână, au suflet în ele”.

O doamnă alege mărţişoare de la standul Florentinei, din Reghiu.

- Pentru cine cumpăraţi mărţişor? întreb

„Pentru colegele mele dragi şi scumpe”. 

- Faceţi aşa ceva în fiecare an?

„Plus/minus...” râde doamna, doar dumneaei ştiind la ce se gândeşte.

- Ce-aţi cumpărat astăzi? 

Ceva lucrat de mână. Îmi place lucrul de mână, sunt crescută la ţară, am ţesut în război...”

Doamna spune că nu cumpără neapărat de la cineva anume, dar pentru Florentina, pentru că o cunoaşte şi ştie ce lucrează si cum lucrează, are un respect deosebit. 

De la târg n-a lipsit nici domnul Bogdan Trifan, noul director al Centrului Cultural Vrancea.

Meşterii noştri au adus mărţişoare unicat, pentru că nu le veţi găsi în alte părţi. M-am uitat chiar şi la preţ, sunt preţuri pentru orice buzunar, pentru oricine. Am cumpărat unul soţiei, trebuie să mai cumpăr unul fiicei mele şi unul mamei mele”.

Alegerea e dificilă când ai atâtea oferte minunate, dar în final, domnul director Trifan, alege.

Am ales acest mărţişor pentru soţie, mi se pare că simbolizează relaţia între o mamă şi un copil..., este foarte special... Acesta este cel mai vechi mărţişor ( mărţişorul cu alb şi roşu de la Jitia ), şi-mi doresc să-l dăruiesc fiicei mele, iar acesta mamei mele”, mai spune domnul Bogdan Trifan, directorul Centrului Cultural Vrancea. 

Anul acesta mărţişorul meu preferat este cel din miere şi ceară de albine: mai precis divina miere de salcâm cu nucă si micuţele şi delicatele flori din ceară de albine, create de legendara familie, de acum, familia Zota, Liviu, Ionuţ şi Andrei, ajunsă la a V-a generaţie de apicultori, având in palmares 6-7 sortimente de miere de albine anual, faguri, polen, propolis, sucuri, ceară, iar acum aceste superbe mărţişoare şi suvenire create de cei 3 „magnifici”, din Mărăşeşti.  

Românii - care se bucură de orice sărbătoare - ţin cont, în perioada 1 - 9 martie şi de ce spun „Babele”. Conform  tradiţiei, trebuie să ne alegem o zi din cele nouă pentru a afla cum ne va fi norocul în acest an. Dacă e soare, dacă plouă, dacă e cer senin sau înnorat, aşa va fi şi 2023 pentru cel care şi-a ales o „Babă”.( Janine VADISLAV)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.