FOTO | La pas prin Târgul „Fabricat în Vrancea” al Festivalului Bachus 2022
După o pauză de 2 ani, Festivalul Viei şi Vinului „Bachus 2022” revine în forţă. Oficial, Festivalul Internaţional al Viei şi Vinului „Bachus 2022”, ediţia a XXVIII a deschis porţile Muzeului Satului, din Crângul Petreşti, unde s-au aflat la mare cinste vinurile din celebrele podgorii Coteşti, Odobeşti şi Panciu, medaliate în lumea întreagă. Timp de trei zile vrâncenii au putut petrece pe cinste cu mici, pastramă, cârnăciori şi plăcinte ca la mama acasă şi must direct de la teasc. Vremea bună, cu soare mult, a umplut aleile pădurii, mai ales în prima zi când cântecul, jocul şi veselia au fost la ordinea zilei.
Cele mai bune vinuri şi produse autentice, din Vrancea au fost vedetele târgului „Fabricat în Vrancea”, organizat în cadrul Festivalului Viei şi Vinului „Bachus 2022”. La deschidere au fost prezente oficialităţi judeţene şi locale, meşteri populari, zeci de producători veniţi de pretutindeni, dar şi mulţi vrânceni dornici de distracţie şi de un pahar bun de vin. Oaspeţii au fost întâmpinaţi cu cântece de voie bună, gazdă fiind apreciata cântăreaţă de muzică populară, doamna Maria Murgoci, conducătoarea Ansamblului „Ţara Vrancei” .
„Astăzi suntem într-un moment extrem de emoţionant pentru că este ziua Vrancei, este Festivalul Viei şi Vinului. Pe lângă Vrancea Arhaică, iată că astăzi suntem cu Vrancea în sărbătoare şi asta mulţumită producătorilor, pentru că astăzi noi demarăm un proiect pe termen lung în Muzeul Satului”, a spus Cătălin Toma, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea.
„Dacă asta e ce-am moştenit, înseamnă că suntem unii dintre cei mai norocoşi de pe planetă. Din punctul meu de vedere, nimic nu se compară cu judeţul. Vrancea”, a spus şi Nicuşor Halici, prefectul judeţului Vrancea.
De frumoasa zi s-a bucurat şi domnul Ionel Cel Mare, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, foarte ataşat de Vrancea Arhică, de valorile ei străvechi, de cei care duc tradiţia noastră, atât de frumoasă, mai departe, mai ales că rădăcinile îi sunt la Soveja.
Standurile meşterilor populari, cunoscuţi în toată Europa, au fost luate cu asalt de către vizitatori. Meşterul Şerban Terţiu, onorat cu titlul de „Tezaur Uman Viu”, a fost prezent la toate cele 28 de ediţii ale festivalului, însoţit de soţia sa, ţesătoare renumită în Vrancea şi de măştile - adevărate opere de artă - pe care le lucrează de aproape 60 de ani.
„Mi-a fost tare dor să mă mai văd cu invitaţi de prin alte judeţe. Nu ne-am mai văzut de mai bine doi ani. Am 24 de elevi la Centrul Cultural, unde sunt angajat. Avem mereu de lucru cu copiii, tare mă bucur”.
- Din ce-i făcută masca? întreb
„Din lemn de salcie, blană de capră, coarnele tot la fel, de capră, învelită cu piele de oaie”...
- Dumneavoastră aţi fost cu măştile şi în străinătate.
„Da, prin Franţa, Grecia, Cehia, Slovenia, m-am simţit foarte bine, da!”, mai spune domnul Şerban Terţiu, omul care a învăţat cum se face o mască tradiţională, fără să intervină în modelul vechi de sute de ani, de la tatăl său, Pavel Terţiu.
- Ce pregătiţi pentru Crăciun?
„Avem cam gloată, că la noi se duce cu pluguşorul, cu măşti, dar acuma mai fac măşti şi copii pe care i-am învăţat”.
Doamna Maria Mocanu, vine dintr-o comună din jud. Galaţi.
„Noi am făcut ceramică din tată-n fiu, moştenim de la bunici. Facem ceramică utilitară şi lucrăm în familie cu copii şi nepoţi. Fiecare meserie are un secret, dar cel mai important lucru e să pui suflet şi inimă la orice faci, ca să poată să meargă pământul mai departe, altfel nu.”.
- Sunteţi pentru prima dată în Vrancea, cum vi se pare Festivalul Viei şi Vinului? întreb
„Pentru prima dată, da, şi mi se pare foarte primitor, foarte frumos. Sperăm să şi vindem din produsele noastre”, mai spune doamna Maria Mocanu.
Dănuţ Durac este meşter rudar din oraşul Mărăşeşti. El a moştenit tradiţia de la bunicul lui, dar acum, la „Bachus 2022”, a venit şi cu propria-i invenţie.
„Am venit cu aceasta inovaţie datorită unui client care-şi dorea să nu mai folosească furculiţa la grătar şi ne-a rugat să-i facem acest cleşte. Noi am făcut un prototip şi merge foarte bine. Nu ia foc...”
Doamna Ţica Geană, din Soveja, este una dintre cele mai cunoscute meşteriţe populare din ţară. Lucrează de toate, ii, catrinţe, ţese, coase, împleteşte, dar are un regret, munca aceasta nu este plătită la adevărata ei valoare.
„Acum am venit cu siropuri de brad, dulceţuri, sirop de cătină costume populare noi şi vechi. Reproduc costumul popular, vreau să-l reconstitui, să duc tradiţia cât mai departe”.
- Este interesată lumea? întreb
O parte da, tineretul a început să se-mbrace în costum tradiţional la nunţi, la cununii religioase, chiar mă bucur, mai spune doamna Ţica Geană din Soveja, care lucrează de la 12-13 ani, când a început să-şi facă zestrea pentru căsătorie.
Din Nereju a venit şi Tudoriţa Lupaşc, fiica unui alt meşter popular onorat cu titlul de Tezaur Uman Viu, Pavel Caba. Alături de ea este Pavel Lupaşc, cunoscut pentru măştile sale.
„Am venit la târg cu tiparele de caş, cofiţe, linguri, măştile şi instrumentele muzicale”.
Cum vi se pare târgul? întreb
„ Este bine, este frumos. Ne ajută şi vremea, e foarte bine.”
De la Jitia - o altă zonă superbă a Munţilor Vrancei a venit doamna Floarea Ţăpor, cu o parte din superba ei colecţie de cămăşi şi costume populare de o frumuseţe rară, un adevărat tezaur pe care-l păstrează cu sfinţenie. Ea însăşi a purtat un superb costum cum mai vezi doar în zona Vintileasca - Jitia, poate şi la Năruja, Paltin sau Nereju. Din păcate, din ce în ce mai puţine, lucrate de fete acum 100-150 de ani, la lumina lămpii sau a lumânării, să fie ca nişte zâne în zilele de sărbătoare.
O noutate în Crângul Petreşti a fost prezenta meşterului din Vadu Roşca venit cu târne lucrate de mâna dumnealui, aproape dispărute din gospodăriile vrâncene. Materia primă, din care le face, deşi mai dură, ca şi culoare pare de mătase, are o anume căldură, o anume strălucire şi mă bucur că nu a dispărut cu totul emblema unei zone, cum este Vadu - Roşca - Bilieşti - Suraia.
„De mic lucrez coşuri, spune domnul Marcel Arcan, din Vadu Roşca. Înainte erau mulţi care făceau coşuri, acum au mai rămas câţiva”.
- Cine caută să cumpere coşuri? întreb
„Mai cumpără unul pentru flori, altul pentru fructe, pentru lemne, pentru ornament. Sunt şi alte modele, la biserică”.
- V-a plăcut meseria asta?
„Mi-a plăcut, da!”
- Cam câte coşuri vindeţi pe an?
- ”40-50... Înainte, când lucram la colectiv, se vindeau sute...”
La final, dar nu cel din urmă, făuritorul de frumos, un meşter, sau să-i spunem artist? care lucrează bijuterii numai din argint. Eu, care iubesc argintul şi-l port, pot spune că mi-a plăcut ce-am văzut şi auzit, cum că bijuteriile, chiar şi cele din argint, nu suportă mult timp o persoană pe care n-o plac - dispar pur si simplu, fără urmă.
„Acestea sunt inele cu ametist acesta mare costă 200 lei, acesta mic costă 100”.
- De unde vine diferenţa de preţ?
„Diferenţa vine în primul rând de la valoarea pietrelor care sunt montate, acesta este un ametist de Uruguay, mititel, acesta este un ametist de Bolivia de vreo 10 ori mai greu. Lucrez bijuterii de prin 1995, întâi pandantive, apoi cercei, apoi inele”.
- Ce vă place să lucraţi mai mult?
„Mie îmi plac cerceii pentru că, la o femeie, cerceii sunt mai vizibili şi ce visezi noaptea poţi să faci a doua zi. Îţi dă mai multă libertate artistică. Trăiesc din aşa ceva modest, de exemplu n-am maşină...,” mai spune stăpânul inelelor zâmbind.
Pofticioşii au gustat şi au luat acasă „Pâinea lui Cuza”, „Pâinea lui Pitiş.”, renumita pâine de Coteşti, dar şi plăcinte, cozonac, preparate tradiţionale din carne, produse din lapte, celebrul caşcaval afumat, fructe de tot felul, dulceaţă de afine, cătină cu miere, toate produse naturale, din binecuvântata zonă de munte a Vrancei. ( Janine VADISLAV)
Citiți și vizionați și:VIDEO | Mesajul primarului Cristi Valentin Misăilă la deschiderea Festivalului Bachus 2022
”Cu deosebită plăcere am luat parte astăzi, 21 octombrie, la deschiderea Festivalului Internațional al Viei și Vinului <<Bachus>> 2022 din Crângul Petrești. Apreciez în mod deosebit scopul acestui festival și anume promovarea a tot ceea ce este născut, crescut și produs în Vrancea
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Evenimente speciale
