Foto | Debut al sărbătorilor iernii 2024, la Soveja
Încep aceste ziceri ale mele induse de două trăiri opuse, tot ale mele, ca dascăl de țară, ce...totuși,încă... sunt( era să zic ,,am fost"), foștilor elevi, azi ei profesori, eu elev, în amiaza vieții, nu odată, (că elev rămânem toți toată viața), foști elevi, oameni destoinici ai cetății, care îmi dau sentimentul datoriei împlinite. Sunt două sentimente unul descurajant, celălalt încurajator, ce generează speranța ce moare ultima. Amândouă rezultat al nostalgicului, pe de o parte, al optimistului aceluiași, pe de altă parte, dând dimensiunea melancolicului, incurabil din mine.
Și încep cu niște versuri, gânduri ale mele, la ceas de sărbătoare de tradiție, amestec de ambele, ca o motivație a ce urmează să se petreacă și la Soveja, la sfîrșit de astă săptămână.
Dorm azi colindele-n morminte,
Leroida, Crai din răsărit,
Uitate, freamăt de cuvinte
Ca o ocară, că le-am părăsit.
Și din apusu-n care s-au ascuns,
· Străbunii mai trimit o vagă partitură.
Îndemn și rugă, un prohod, precum un plâns,
Ei un colind tot mai așteaptă-n bătătură.
Azi candele de lerui-ler s-aprindem la ferestre,
uitate-n rătăcite și străine gânduri,
Lumini să inviem la porți și peste
Uitare, colinde să așternem rânduri.
Păcatul veacului crescut în fiecare,
·să ni-l spălăm acum, când Domnul s-a născut,
Străbunilor, sfios, să le cântăm ca o iertare
Colindele acunse-n rece lut.
Din NAȘTERE renaștere să fim,
În seara sfântă de Ajun.
Și satul, prin colinde, să-l restituim,
Dar stŕămoșesc buneilor de ăst Crăciun.
La mulți ani, cu sănătate,
Ascultați, în porti colinda bate!
Comentariile sunt de prisos, (parcă le și aud), ele venind de pretutindeni, mai ales din spațiu rural, de unde ,, s-a născut veșnicia", ( nu-i așa?!), spunea poetul de la Lancrăm ,,în marea lui trecere". Și mă întreb, nu retoric:
- Oare se mai naște?
Ca slujitor al culturii, ce încă mă încăpățânez să mai zăbovesc, sunt un optimist, asemenea incurabil, purtând la piept deviza: Nu există nu pot!
Iar acest optimism, ondulant de ceva vreme, vine acum, iată, aici, în cuibul capodoperei, în preajma Crăciunului acestui sfârșit de an zbuciumat, vestind Nașterea Mântuitorului mult asteptat la vremea nămeților. Un semn bun, mi-am zis! Un optimism indus, trăim, cu bună credință înveșmântată în bucurie, de mine, de colaboratori, de sovejeni, la vestea spectacolului gândit: ,,LA SOVEJA, DE CRĂCIUN".
Și salut cu sentimentul speranței la intrarea în firescul sărbătoresc de odinioară, ce face casă bună cu sovejeni, de care comunitatea sovejană...îmbătrânită mult, are mare nevoie, că... prea mult dangăt de clopot într-o limbă, prea mult prohod, multe pomeni și miros de tămâie, purtată de suratele de-o viață, în ulcele de lut, dus-întors pe ultim drum. Și nu e departe vremea când profesie de tămâietor școli-va satul, că de gropar a școlit demult.
Si salut cu reală credință și condescendență, cu nădejdi, sărbătorirea Crăciunului la SOVEJA, la nivel comunitar, iară. O inițiativă, înțeleg din afiș, a primărie, a Centrului Cultural, eveniment purtând semnătura edilului local, „primus inter pares”, Ionuț FILIMON. Un spectacol liniștitor, încurajator la intrarea în sărbătorile noastre de suflet, ale iernii, îmi place să cred, se întrevede, ce prin titlu și prin numerele anunțate, sunt promițătoare, dedicate, creștinește Nașterii Domnului.
O sărbătoare în Ajun de Crăciun sovejan, și pe ăst ,,picior de plai/ gură de rai", complinită cu tradiționalul obicei, tăierea și Pomana porcului, într-o atmosferă menită să mai descrețească frunțile sovejenilor, mai ales că e și cu vin fiert și scorțișoară, udată pomana. Și am certitudinea că veni-vor mulți la mare sală a Centrului Cultural ,,Simion Mehedinti". Că merită! E doar o sărbătoare, nu alegeri!
Atmosfera sărbătorească va fi construită, cu strălucite intenții , artistice ziceri, profesional, pe măsura evenimentului ce va să vină, de redutabila PASTORALA- privighetorile Vrancei, îmi place a le zice, sub bagheta maestrului ,,veșnic tânăr și ferice", profesor Dumitru Săndulache, ce va susține un Concert de colinde, dar si de vestitul și antrenantul Ansamblul folcloric ,,ȚARA VRANCEI", seism de suflet, de viață în care ne regăsim toți, însuflețit, mereu întinerit și altul, de neobosita și talentata Maria MURGOCI, doamna cântecului popular de pe acest fund zbuciumat, dintre țărmii Mării Sarmatice, ce e VRANCEA, dar și de școlarii sovejeni, ce-nvață tainele și frumosul traddițiilor, cât și de alți câțiva cântăreți ai ținutului din curbura Carpaților, ce vor dimensiona un CONCERT DE COLINDE SI CÂNTECE TRADIȚIONALE.
Fie de bun augur, ca o vestire de peerspectivă!
Iar venirea la spectacol, în număr cât mai mare e de asteptat și fi-va semn că sovejenii mai prețuiesc sărbătorile, prețuiesc folclorul la care mai sunt ei înșiși creatori.
Iar dacă prin acest spectacol....sovejenii, vineri, 20 decembrie, pe întreg parcursul zilei, începând cu ora 9, satul e invitat la Centrul cultural, Fundația cultural-științifică ,,SIMION MEHEDINTI-MIORITA", din Soveja, va duce, prin membri ai Ansamblului „Nunta sovejană”, colindele Crăciunului acasă, duminică, 22 decembrie, în amurgul zilei, printr-o nouă și originală CARAVANĂ A COLINDELOR, ce va străbate ulițele satelor sovejene Dragosloveni, Rucăreni, la case de gospodari, mulți la amurgul vieții, la pensiuni, la Mânăstirea Sfinții Împărați Constantin si Elena, din Soveja, prin glasurile, doar auzite, sfinte, ale Corului vlaho-bizantin, al Episcopiei Buzăului și Vrancei, condus de părintele profesor, Constantin Stoica, prin tehnici moderne, ale secolului, înregistrate. Un dar satului, sovejenilor, prin noi, de fostul elev al școlii sovejene, conducător al renumitului cor, prin dansatorii ce însoțesc și duc totodată un LA MULTI ANI! SĂRBATORI FERICITÈ, duc simbolic vestirea Nașterii Domnului, în Ajun de Crăciun, buneilor si părinților lor, cu-argint în tâmple, verilor și suratelor, copiilor.
O continuare, la Soveja, după cea din 2003, Festivalul datinilor și tradițiilor de iarnă, pentru copii, în organizarea fundației, cu participare și a școlăreilor din Cricova Chișinău. Și se vrea o tradiție la aste timpuri când colindele, trec în uitare, stau să tacă, purtători ale lor fiind tot mai puțini.
Se vor auzi IAR, în boxe, LEROIDA, vechi și tradițional colind sovejan, ce era odată cântat, la fete de măritat, de către flăcăii satului, azi bunici, în chiar preziua Ajunului, TREI PĂSTORI SE INTÂLNIRĂ, FLORILE DALBE.
O inițiativă, un efort lăudabil al fiilor, fiicelor, a nepoților valori ale acestor oameni de la munte, continuatori ai vechii (din 1955) și de succes suită sovejană, condusă, la acele vremuri de regretatele profesor Florica ALBU și învătătoarea Georgeta HANȚA, suită devenită în 1985, la inițiativa prof. Ctin MACARIE, ANSAMBLUL ,,NUNTA SOVEJANĂ", coregrafi fiind înv. Florica ( Popa) MACARIE și înv. Ion SINGUREL, foști elevi ai școlii sovejene, dansatori în formația școlii pe atunci, fondatori, cândva ai ansamblului școlar ,,FLORI DE MUNTE", al căror dansatori, au fondat în 1985, Ansamblul NUNTA SOVEJANĂ, al fundației sovejene, ce duce Soveja în lume, aduce lume la Soveja, ca o contribuție de certă valoare la proiectul local de dezvoltare durabilă a SOVEJEI și în plan cultural-spiritual, promovând folclorul coregrafic original local, tradițiile și obiceiurile valoroase de muncă și viață, ce se derulează de către administratia locală, căreia fundația îi este, în intenție, partener.
Și ca semn de prețuire a înaintașilor, de Crăciun, iese de sub tipar, sub egida aceleași fundații, Albumul PE-O SPRÂNCEANĂ DE LUMINĂ, LÂNG-O LACRIMĂ DE RAI - Soveja, Vol I Dansurile populare sovejenești, un omagiu adus foștilor dansatori, coregrafi, tarafurilor de lăutari de odinioară, un laudațio continuatorilor de azi, urmat de vol II- NUNTA SOVEJANĂ și vol III, portul popular sovejenesc, toate având ca autori înv. Florica MACARIE și prof. Constantin MACARIE, ce complinește colecția Revista LA NOI...
În articolul ce va urma, săptămâna următoare, voi veni cu comentariile și alte mărturisiri, generate de spectacolele ce se vor derula ca SĂRBĂTOARE de CRĂCIUN, și în plaiul sovejan, vineri, 20 decembrie, duminică 22 decembrie, în debutul sărbătorilor iernii, anotimp, odinioară al nunților, al cumetriilor, al șezătorilor, anotimp al hodinei trupului.
Închei în manieră optimismului ce mă caracterizează, mobilizatoare, ca un indemn, cu deviza revistei sovejene, LA NOI..., a fundației. „Numai prin dragoste profundă pentru vatră, neam și Țară, poți să smulgi și să descoperi tainele acestui pământ zidite în cuvântul lui Dumnezeu. Descoperirea, deslușirea lor este încercarea la care Dumnezeu ne pune. Este menirea valorii noastre de OM”. Și nu uitați ! Cel mai frumos cadou pe care îl poți face locului unde trăiești este timpul tău, pentru dăruiești o bucată din viața ta pe care nu o vei mai lua niciodată înapoi.” Și aminte să luăm, prieteni!
Pe curând și tot mai împreună,
prof. Constantin Macarie, Soveja














