Evenimente speciale

Foto | Cei mai reprezentativi meşteri populari vrânceni, la expoziția organizată de „Ziua Europeană a Patrimoniului”

Janine VADISLAV
22 sep 2020 1116 vizualizări

Centru Cultural Vrancea a organizat în această perioadă la Focșani, de „Ziua Europeană a Patrimoniului” o frumoasă expoziţie  cu exponate lucrate de meşterii populari vrânceni şi elevii lor. Pandemia nu a permis mai mult, iar domnul director, pictorul Liviu Nedelcu, n-a vrut ca această zi să treacă ca şi cum n-ar fi fost... Vrancea a fost binecuvântată de bunul Dumnezeu cu meşteri cu har, care au dus faima peste tot în lume, până-n îndepărtata Americă. Tradiţiile noastre sunt de o frumuseţe fără seamăn, iar meşterii sunt decişi să nu lase să se piardă această zestre pe care nu o au mulţi... Este aidoma locurilor unde au luat naştere din mâinile care duc greul zilei, folosind lemnul din codri de arama şi culorile din plantele care cresc în umbra acestor codri, în poieni însorite...

Am trecut şi am văzut expoziţia şi, ca de fiecare dată, am fost fascinată de liniile elegante ale ciopliturilor - aparent simple - dar de o graţie şi o puritate deosebită: cioplituri, ţesături cu modele alese, în culori elegante, de un rafinament bine dozat, care par ieşite din mâinile vrăjite ale zânelor din poveste...

„Şcoala Populară de Artă, a Centrului Cultural Vrancea din Focşani are 9 secţii în cadrul cărora 9 meşteri populari  pregătesc în jur de 200 de copii din mediul urban și rural, din cele mai importante zone etno-folclorice ale județului.

Este o expoziţie în care expun cei mai reprezentativi meşteri populari, pentru arta tradiţională vrânceană. Avem expuse măşti din piele, măşti din lemn, avem scoarţe şi ştergare populare, instrumente populare, tipare de caş, dogărie mică, tot ce este semnificativ pentru arta tradiţională vrânceană. Sunt şi lucrări ale elevilor, prezentate  alături de ale meşterilor populari, care îi îndrumă”, ne-a spus domnul Liviu Nedelcu, directorul Centrului Cultural Focşani.

 Îi admir şi-i respect pe toţi meşterii noştri, îi cunosc de peste 25 de ani... Astăzi voi scrie despre câţiva dintre ei, dar vom avea şi o parte a II a, pentru că toţi sunt la fel de buni, de dedicaţi, de muncitori, cinstiţi cu ei înşişi şi cu cei din jur. Trăind  departe de oraş, acolo unde aerul este mai curat, mai bun, cerul înalt spuzit de stele ( pe care noi în oraş nu le mai vedem ) şi pădurea aproape, sufletul lor s-a încărcat cu altfel de minuni.

                                                                  

Şerban Terţiu, din comuna Nereju, îşi câştigă existenţa cu ajutorul câtorva unelte lăsate moştenire de tatăl său şi harul primit de la bunul Dumnezeu. Mâinile lui au fost binecuvântate, spun oamenii din sat, altfel n-ar fi putut da viaţă miilor de măşti, cu tot atâtea chipuri diferite, pe care le-a creat de-a lungul timpului. Pentru talentul lui şi pasiunea cu care a ţinut să transmită tradiţia mai departe, instruind generaţii de copii, Şerban Terţiu a primit titlul de „Tezaur uman viu”, pe care doar vreo 40 de meşteri populari din ţară l-au obținut. 

Doamna Lenuţa Terţiu, soţia meşterului, este o ţesătoare cunoscută în Vrancea şi are la rându-i 12 eleve. A preferat să rămână în umbra soţului pe care l-a sprijinit şi l-a ajutat tot timpul.

- A fost greu de dus celebritatea domnului Terţiu? întreb.

„Da, a fost. Rămâneam singură acasă cu copii, cu treburile gospodăreşti, aveam animale. Dumnealui era plecat mereu, avea invitaţii la târguri de meşteri populari. N-aveam ce face, asta era meseria de bază, trebuia s-o ducă mai departe”.

Familia Terţiu este împlinită acum, iar meşterul Şerban Terţiu onorat şi admirat de cei care iubesc obiceiurile şi tradiţia populară. Este printre puţinii care au colindat toată Europa arătând lumii frumuseţea tradiţiilor noastre, farmecul obiceiurilor vechi de sute şi sute de ani. Are copii şi nepoţi care vor duce tradiţia mai departe, dar şi elevi silitori, îndrăgostiţi de spectaculoasele măşti care sporesc splendoarea sărbătorilor noastre româneşti. Ce-şi mai doreşte meşterul Şerban Terţiu?  Sănătate, că-i mai bună decât toate.

Tot din comuna Nereju este şi meşterul Pavel Caba, onorat şi dumnealui cu titlul de „Tezaur uman viu” şi care, mai bine de 60 de ani a dus faima cioplitorilor în lemn peste tot în lume. În vârstă acum şi cu probleme de sănătate, a pus sculele de-o parte lăsând locul  fiicei şi ginerelui, care duc tradiţia mai departe.

Meşteriţa din Soveja, doamna Ţica Geană  are un adevărat cult pentru războiul de ţesut din casă, vechi şi el de mai bine de 100 de ani, la care a ţesut bunica, apoi mama sa care, mai târziu, i-a predat ştafeta. 

„Aveam un război de ţesut pe prispă, unul în salon şi unul în bucătăria de iarnă. Bunica şi mama mea ţeseau pânză, toată casa se îmbrăca cu pânza ţesută în război, aşa erau timpurile. Mi-a plăcut întotdeauna tradiţia populară şi lâna de oaie care dă căldură. Vreau ca şi tineretul să prindă gustul acesta al lânii şi respectul pentru obiectele lucrate. M-am gândit să cumpăr lâna nespălată  şi s-o pregătesc eu, s-o spăl s-o scarmăn, s-o dărăcesc şi s-o torc… Din lâna toarsă vreau să fac, cu fetele pe care le pregătesc, covoare, pături şi îmbrăcăminte. Am cumpărat şi lână merinos, să fac jacheţele şi botoşei pentru copiii mici. Mamele lor nici nu ştiu cât sunt de sănătoase şi călduroase hăinuţele din lână”, ne-a spus doamna Ţica Geană.

În comuna Câmpuri este o altă familie de meşteri populari, mare iubitoare de obiceiuri şi tradiţii vechi de când lumea, starostele fiind domnul Constantin  Mărăşteannu care a încălţat cu opinci nu numai vrânceni ci şi doritori din alte judeţe. Nora i-a călcat pe urme, acum nepoata Ramona se arată interesată. Lor le place să ţeasă în război ştergare şi păretare care ajung deseori în expoziţii prin ţară, unde au obţinut premii importante.

„Eu sunt singura  care mai lucrează ştergare şi păretare în Câmpuri”, spune Maricela Mărăşteanu.

- Au căutare? întreb.

„Cum  să nu? Vine lumea, se uită la ele şi îşi aduce aminte că avea bunica, aveau bunicii, hai să le punem şi noi. Pun pe masă, pe perete, la icoane. Tradiţia trebuie păstrată, e frumoasă, e de la moşii noşti, din bătrâni”, mai spune Maricela.

Dar, cel care a dus mai bine de 50 de ani tradiţia mai departe şi a transmis tinerei generaţii dragostea de frumos, de lucru bine făcut a fost nenea Constantin Mărăşteanu, din Câmpuri, socrul Maricelei, care a încălţat ani de-a rândul satul cu opinci, adevărate opere de artă, atât de frumoase erau. Să ne amintim de acest mare om şi să-l pomenim căci până-n ultima clipa a lucrat şi s-a bucurat de fiecare nouă zi de viaţă lăsată de bunul Dumnezeu...( Janine VADISLAV )

P.S.Ziua Europeană a Patrimoniului este organizată în fiecare an în luna septembrie. În cadrul acestor evenimente cetăţenii Europei sunt invitaţi să viziteze gratuit monumente istorice, muzee sau situri de patrimoniu. Este de asemenea ocazia de a fi promovate obiective istorice mai puţin cunoscute sau care în mod obişnuit nu sunt accesibile publicului larg. Inițiativa Zilelor Europene ale Patrimoniului aparține Consiliului Europei iar din 1999 evenimentele se desfășoară sub patronajul comun al Consiliului Europei și Uniunii Europene. 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.