Avanpremieră la Zilele ,,Simion Mehedinți”, ed. a 35-a, care vor avea loc în Vrancea între 13-19 octombrie 2025
La o comemorare...
În data de 12 decembrie 2002, la 62 de ani de la plecarea la cele veșnice a savantului Simion Mehedinți, la Institutul de Geografie, în casa lui Simion Mehedinți, s-a dezvelit bustul savantului, operă a sculptorului Ionel Fiștoc, realizat de Academia Română și M. H. Fundația Elias.
La festivitate, au participat și Membri ai Asociației Personalului Didactic ,,Simion Mehedinți”: Iulian Albu, Gheorghiță Geană, Constantin Macarie, Șerban Dragomirescu, Costică Neagu... care au rostit alocuțiuni dedicate savantului...
*
RESTITUIREA OPEREI LUI SIMION MEHEDINŢI
Prof. Costică NEAGU
Distins auditoriu,
Parafrazându-l pe Simion Mehedinţi, vă declar dintru început: domnilor, eu sunt negrileştean, născut într-unul din satele megieşe ale Sovejei, sat legendar ale cărui temelii le-a pus bătrânul Negrilă, după tradiţie, întâiul născut al Tudorei Vrâncioaia.
Sunt unul dintre ,,oamenii de la munte” care s-a născut în umbra Roşchilei negrileştene şi duce în suflet imaginea Răchitaşului, muntele iubit al sovejenilor. Din Vârful Radului vezi ambele sate ca-n palmă, pitite între munţi şi păduri, unul privind spre Răchitaş, iar altul spre Măgura Odobeştilor.
Despre Simion Mehedinţi am auzit târziu, pe când eram licean, dar supranumele de ,,părintele geografiei române” era, pentru mine, o formulă lipsită de conţinut, deoarece nu avusesem posibilitatea să citesc aproape nimic din opera sa. La noi în sat era o singură familie cu numele Mehedinţi, dar se ştia că moş Ion ar fi venetic pe la noi. Mai târziu am aflat că îl chemase Popa, dar, căsătorindu-se cu o fiică de-a prietenului de școală primară al lui Simion Mehedinți, Șerb Bulumej din Tulnici. Din respect pentru savant, şi-a luat numele de ,,Mehedinţi”. Mare lucru, pe la noi, să ia un bărbat numele nevestei!
Primul contact cu opera savantului l-am avut prin anii ’80, când, dascăl de ţară fiind, mi-am propus să înfiinţez, la şcoala unde păstoream, un colţ muzeal al manualelor şcolare. Am dat de veste, am scotocit, împreună cu elevii mei, pe la părinţi, bunici, rude, săteni. Mare mi-a fost surpriza când un copil mi-a adus două ,,vechituri”, două cărţi scrise de S. Mehedinţi: ,,Altă creştere – şcoala muncii”, ediţia a II-a, 1919 şi ,,Parabole şi învăţături din Evanghelie” – manual de educaţie moral-creştină, pentru clasa a II-a secundară, ediţia a IV-a, 1929. Le-am luat acasă şi le-am citit pe nerăsuflate, le-am fişat, am început să învăţ citate, să le folosesc la ore, să le spun cu diverse ocazii, fără să le dezvălui, de fiecare dată, paternitatea.
În 1986 a apărut antologia ,,Civilizaţie şi cultură,” îngrijită de domnul prof univ. dr. Gheorghiţă Geană. Vă mărturisesc faptul că am cumpărat vreo zece exemplare şi le-am dăruit unor prieteni, pentru a-l descoperi şi ei pe Simion Mehedinţi.
După 1989, mai precis în iunie 1991, când a devenit posibil, am înfiinţat, cu un grup de dascăli din Vrancea, Asociaţia Personalului Didactic ,,Simion Mehedinţi”. Primul cărturar cu care ne-am sfătuit a fost chiar dl dr. Gheorghiţă Geană; apoi am primit îndemnul şi sprijinul generos al dnei Simona Mehedinţi, nepoata de fiu a savantului şi cu sprijinul dlui profesor universitar Şerban Dragomirescu, dr. Dumitru Muster, la care am adăuga şi alţi oameni de cultură din România, mulţi aici de faţă, domnii profesori universitari: acad. Dan Bălteanu, acad. Valeriu Cotea, Constantin Schifirneţ, Ion Ghinoiu, Grigore Posea, Alec Hanţă, Ion Gh. Stanciu şi mulţi alţii. Domniile lor ne-au încurajat, ne-au îndemnat şi ne-au ajutat în demersul nostru.
De la început, prin Statutul său, Asociaţia şi-a propus restituirea tezaurului cultural moştenit de la Simion Mehedinţi, pe care l-am numit ,,spiritul tutelar al Vrancei” și nu numai.
În sensul obiectivului propus, am lansat acţiunea ştiinţifică anuală ,,Zilele Simion Mehedinţi”, ajunsă acum la a XII-a ediţie. Pe parcursul acestor activităţi, care durează o săptămână, plasate în luna octombrie – când s-a născut Simion Mehedinţi – organizăm acţiuni de cunoaştere a operei şi a vieţii savantului, cu elevii din şcolile şi liceele vrâncene. Desfăşurăm concursuri gen ,,cine ştie răspunde”, întâlniri ale invitaţilor cu elevii de liceu, o sesiune de comunicări ştiinţifice şi un pelerinaj la mormântul savantului, de la Soveja.
Pentru cunoaşterea şi promovarea acestor activităţi edităm anual ,,Buletinul Asociaţiei Simion Mehedinţi” în care tipărim programul, comunicările de la sesiune, precum şi alte materiale la care Asociaţia a fost organizator sau partener în anul precedent.
În anul 1993, cu ajutorul doamnei Simona Mehedinţi, la 125 de ani de la naştere, a fost îndeplinit testamentul savantului, rămăşiţele pământeşti ale acestuia fiind reînhumate la Soveja, lângă părinți, în cimitirul alor săi.
În anul 1995 am atribuit Casei Corpului Didactic din Focşani numele ,,Simion Mehedinţi” şi am realizat un monument (basorelief în bronz de Dumitru Pasima şi o placă de marmură pe care am inscripţionat un citat semnificativ pentru menirea şcolii: ,,Şcoala este unitatea de măsură a valorii relative a sta- telor şi popoarelor”.
Încă din anul 1992, am purces la restituirea operei savantului la care, în sfârşit, aveam acces. Prima lucrare tipărită a fost ,,Parabole şi învăţături din Evanghelie” – manualul la care ne-am referit înainte. Lucrarea a apărut în 20.000 de exemplare şi a fost difuzată în toată ţara, cu sprijinul Caselor județene ale corpului didactic.
În anul 1994 am lansat seria editorială ,,Biblioteca Simion Mehedinţi”, a cărei copertă – operă a artistului plastic Michaela Istrate – a devenit destul de cunoscută în Vrancea şi în lumea şcolii din ţară, tot cu sprijinul caselor corpului didactic.
În primul număr al seriei am tipărit ,,Legea eforiilor şcolare * Discursuri parlamentare”, una dintre legile învăţământului promovată în Parlamentul României, în 1918, când Simion Mehedinţi a fost ministrul instrucţiei publice şi al cultelor. Din 1994 şi până astăzi, în fiecare an am editat câte o lucrare de Simion Mehedinţi, chiar dacă ele au fost tipărite în tiraje modeste (1000-2000 exemplare):
- 1995: Vasile I. Ţiroiu – Amintiri · Cum am colaborat cu profesorul Simion Mehedinţi” - o lucrare memorialistică scrisă de un vrâncean, fostul șef de cabinet în timpul ministeriatului Simion Mehedinţi;
- 1996: ,,Soveja – Oameni de la munte” – opera literară a savantului;
- 1997: S. Mehedinţi - Soveja ed. a VIII-a: ,,Altă creştere * Şcoala muncii”
- opera pedagogică, apărută în 7 ediţii antume;
- 1998: S. Mehedinţi – ,,Premise şi concluzii la Terra * Amintiri, mărturisiri”, ed. a II-a, opera memorialistică a savantului;
- 1999: S. Mehedinţi – ,,Politica de vorbe şi omul de stat” – o culegere de eseuri prin care autorul demonstrează că ,,Politica este ştiinţă şi morală aplicată şi vai de statul care va ofensa legile moralei şi va nesocoti adevărul ştiinţei”;
- 2000: S. Mehedinţi – ,,Optimismul lui Eminescu * Eminescu şi Goethe (text inedit) * Titu Maiorescu (notiţe biografice)”. Se aniversau: 150 de ani de la naștere lui Mihai Eminescu; 160 de ani de la nașterea lui Titu Maiorescu şi 251 de ani de la naşterea lui Goethe;
- 2000: S. Mehedinţi – ,,Discursuri * Conferinţe”, vol. I - o culegere în care am editat zece discursuri (ed. a II-a) din domenii diferite, prin care am demonstrat că Simion Mehedinţi a fost un gânditor polivalent: savant, geograf, educator, patriot, om politic, om de stat;
- 2001: S. Mehedinţi – ,,La ceas de taină * Discursuri *· Conferinţe”, vol. II, o lucrare în care am editat conferinţele rostite de S. Mehedinţi la emisiunea ,,Universitatea Radio”, între anii 1930-1942. Din cele peste 85 menţionate în ,,Bibliografia Radio”, s-au păstrat doar patruzeci şi trei de texte inedite, 1 text publicat în ,,Convorbiri literare” şi pe acestea le-am scos la lumină. Este o lucrare prin care se demonstrează faptul că Simion Mehedinţi a fost unul dintre cei mai mari publicişti ai vremii sale. Păcat însă că Radiodifuziunea Română nu are înregistrată vocea lui Simion Mehedinţi. Un şi mai mare păcat este că ilustra instituţie nu a dorit să facem un parteneriat pentru tipărirea acestei lucrări.
- 2002: S. Mehedinţi – ,,Synopsis” – o antologie gândită de autor, despre care însuşi S. Mehedinţi, în 18 septembrie 1951, nota că ar dori să se tipărească. Semnificativ este efortul savantului octogenar de a-şi rostui lucrările vieţii pe domenii: ştiinţă, literatură, educaţie, critică, politică, polemică.
Mai amintim faptul că, în anul 1999, am fondat ,,Editura Terra”, ca semn al preţuirii operei fundamentale a savantului - ,,Terra. Introducere în geografie ca ştiinţă”, operă cardinală a ştiinţei româneşti, care a făcut cea mai lungă penitenţă din cultura română, fiind tipărită după 63 de ani (1994. Pentru această comemorare – 40 de ani de la moarte – am tipărit ,,Calendarul Simion Mehedinţi” pe anul 2002, în care am prezentat extrase din operă, titluri şi o bogată iconografie inedită.
În prezent, pregătim editarea unei Biobibliografii – Simion Mehedinţi.
Închei felicitând Fundaţia M. H. Elias pentru acest generos act de cultură, pe care îl percepem ca pe un semn că Simion Mehedinţi este, cu adevărat, nemuritor.
Credem, totodată, că însuşi Institutul de Geografie ar trebui să poarte numele lui Simion Mehedinţi, întemeietorul geografiei române moderne! E o propunere în premieră naţională şi ne asumăm paternitatea acestei idei!
Vă mulţumesc respectuos
Prof. Costică Neagu
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Evenimente speciale
