Evenimente speciale

Astazi despre Simion Mehedinți, savantul născut la Soveja

Costică NEAGU
15 oct 2019 3178 vizualizări
Astăzi se împlinesc 151 de ani de la nașterea lui Simion Mehedinți, savantul născut la Soveja, supranumit ,,spiritul tutelar al Vrancei”
SIMION MEHEDINȚI – 151 de ani de la naștere (16 oct. 1868 – 14 dec. 1962)

Anul acesta se împlinesc 29 de ani de ani de la înființarea Asociației Personalului Didactic ,,Simion Mehedinți”, savantul născut la Soveja – țara Mioriței, pe care noi l-am numit ,,spiritul tutelar al Vrancei” și nu numai. 

În toți acești ani, Am organizat 29 de ediții ale acțiunii ,,Zilele Simion Mehedinți”, am tipărit 4 lucrări inedite: Goethe şi Eminescu (2000); La ceas de taină - conferinţe radio (2001); Ethnos, o introducere în studiul omenirii, (2008); 2012. Caiete, vol. I-IV (2012-2019), toate la Ed. Terra, Focşani; am retipărit 19 titluri din opera savantului (ignorate și repudiate de regimul comunist); am elaborat și tipărit 7 lucrări despre Simion Mehedinți. 

S-a vorbit tot mai apăsat despre faptul că Mehedinți a considerat politica o fatalitate. Din lecturile noastre, dar mai ales din publicațiile Dumineca Poporului, Munca și din memorii (1906-1962) tipărite în Caiete, vol. I-IV, ne dăm seama că Mehedinți a fost implicat total în viața politică pe filiera educației ,,poporului de jos”, a plugarilor de la sate și muncitorilor de la orașe, a celor care-și câștigă existența prin munca proprie.

În acest sens, reproducem un editorial din foaia săptămânală Dumineca Poporului, pentru a vedea felul în care Mehedinți înțelegea importanța votului pentru societatea românească a timpului: maturitate și responsabilitate – Cum vei vota, așa vei ofta! E drept că atunci nu apăruse sloganul: Nu contează cine votează, contează cine numără! Buletinul de vot devine o hârtie inutilă, doar de șters undeva..., iar despre popor nici măcar nu este vorba în această ecuație, poporul este o noțiune abstractă.

Înainte de a trece la lectura articolului, precizăm că fiecare număr al revistei începea cu un editorial scris de directorul publicației, dar pe care acesta nu-l ,,semna”. 

*    *    *

După alegeri, [editorial], anul VI, nr. 10, duminică, 12 martie 1922, p. 1.

A trecut valul, acum să ne dăm seama ce-am făcut.

Au venit înaintea poporului toate partidele și i-au spus că țara e bolnavă, iar ele ar putea-o lecui. Poporul le-a judecat pe fiecare în parte și a hotărât: tu, cutare, ești acela căruia îi dau votul… Cum a hotărât, vom povesti mai departe, dar se cheamă că a hotărât…

Ce va urma de aici înainte? Din două, una: ori doctorul va aduce oarecare alinare relelor de care suferă țara, ori boala va spori, iar doctorul se va dovedi că a fost un mincinos. Oricum ar ieși, un lucru trebuie lămurit din capul locului: Poporul nu mai are de aici înainte, dreptul de a se plânge. 

Chiar dacă dările vor spori, scumpetea va spori, jandarmii și prefecții se vor purta rău, orice necaz ar întâmpina, poporul trebuie să sufere și să tacă.

Pentru ce? Pentru că el singur şi-a aşternut aşa. Până la 1919, când am dobândit votul obştesc, ţăranul nu însemna mai nimic la alegeri. Toţi plugarii abia aveau dreptul să trimită la Cameră, vreo 40 de deputaţi, dar nici aceia nu erau ţărani. Prefecţii luau mită de la bogătaşi şi alegeau pe cine pofteau ei. De aceea, poporul se putea plânge că este asuprit în adevăr.

Azi s-a schimbat lucrul: toţi deputaţii sunt aleşi prin vot obştesc. Dacă nu vrea ţărănimea, poate să fie cineva cu stea în frunte, nu-i chip să intre în Parlament.

Poporul e deci stăpân. În ziua votului, când primeşte în mână pecetea şi o foaie de hârtie, Vlad de la stână, e tot aşa de mare ca şi regele, deoarece, El - adecă Vlad - trimite Măriei Sale sfetnici cu care să se sfătuiască în ce priveşte cârmuirea ţării.

De aceea, după alegeri, poporul nu mai are drept să crâcnească, şi-a dat părul pe mâna cui a voit. Acela, adică partidul care are numărul cel mai mare în Cameră şi Senat, poate să-l târască pe Vlad prin toţi bolovanii până i-o dogi căpăţâna, poate să-l încarce ca pe urecheatul [măgarul n. n.] care duce tărhatul în mijlocul turmei, poate să-l înjuge la carul cel mai greu…, să-l sucească şi să-l învârtească cum va vrea…

Vlad trebuie să tacă, chiar dacă i-ar curge patru rânduri de lacrămi pe obraz.    

Aşa e cinstit şi drept. Cum şi-a așternut aşa să doarmă…!

Noi, cei de la Dumineca Poporului, i-am spus lămurit: Cum vei vota, aşa vei ofta! Oameni buni, ieri voi aţi fost stăpâni. Acum să vă trăiască stăpânii pe care i-aţi ales. Să nu crâcnească unul din voi, că-l fură sfântul… [Nesemnat.] 

(Costică Neagu – Dumineca Poporului, repere monografice, Ed. Terra, 2014, vol. I)

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.