Evenimente speciale
Artistul vrâncean cu viața ca un scenariu de film participă la evenimentul organizat de Sărbătoarea Înălțării Domnului la Păulești
28 mai 2023
1563 vizualizări
Artistul vrâncean Vasile Tudorache din Păulești cu viața ca un scenariu de film care s-a întors din Italia, după ce-a suferit un grav accident de muncă, iar acum sculptează în lemn cu drujba și scrie poezii, va fi personajul central al unui eveniment deosebit organizat de Sărbătoarea Înălțării Domnului, joi 25 mai 2023 la Căminul Cultural, din comuna sa natală.
Reamintim că Ziarul de Vrancea a prezintat în noiembrie anul trecut povestea ca un scenariu de film a artistului vrâncean Vasile Tudorache din Păulești, despre care cotidianul nostru a publicat mai multe articole pe vremea când acesta lucra în Italia. Pe atunci a suferit un grav accident de muncă în urma căruia a stat două zile în comă, a rămas cu sechele și a trebuit să se pensioneze. Vasile Tudorache și-a lansat la Roma un volum de versuri, reușind astfel să depășească o depresie de care a fost foarte aproape în urma accidentului suferit. Reîntors în țară, artistul popular din Păulești a putut să se dedice unei mai vechi pasiuni: sculptura în lemn cu drujba. Așa a ajuns să deschidă, în noiembrie 2022 tocmai la Craiova, pe meleagurile lui Brâncuși, o expoziție cu sculpturile lui în lemn executate cu drujba, intitulată „Vocea și brațele lemnului”.
”Mă numesc Vasile Tudorache, sunt fiu de mocani. M-am născut și am crescut în localitatea Păulești, localitate cu o însemnătate istorică aparte, purtând numele lui Pavel, unul dintre fiii Babei Vrâncioaia. Sunt căsătorit și am două fiice, fiind și bunic. Fiica cea mai mare are o fetiță și locuiește în Focșani, fiind cadru didactic în cadrul Colegiului Național Pedagogic «Spiru Haret» din Focșani. Fiica cea mai mică a terminat de studiat medicina și este asistentă generalist, în căutarea unui post. Prin 2001, datorită timpurilor foarte dificile de tranziție, am fost nevoit să părăsesc țara, emigrând la acea vreme către Italia, care s-a dovedit a fi o țară foarte primitoare din toate punctele de vedere pentru mulți emigranți români. Acolo am lucrat singur șapte ani, până au mai crescut fiicele mele care erau tare micuțe atunci. Apoi mi-am adus și soția care lucra mai mereu sezonieră ca să poată pleca acasă la fetițe.Când fetele au plecat în oraș la liceu, atunci s-a angajat și soția și am lucrat ambii până în 2016, când un grav accident de muncă era să mă lase fără viață, doar un miracol salvându-mă.Am fost o perioadă în depresie. Dar am scris și lansat un volum de poezii care m-a ajutat să trec cât de cât peste acea nenorocire. Practic două zile am fost în comă. Apoi am rămas cu o pareză facială totală pe partea stângă având nervii faciali tăiați, tăietura în sine fiind de 15 cm și am și o proteză sub ochiul stâng... Un ochi deschis... Apoi după ce niște procese s-au terminat cu bine pentru mine, am revenit acasă, unde am început sa reiau și pasiunea pentru sculptură.Am lucrat în lemn diferite draperii sculptate înainte de a pleca în Italia, dar lipsa banilor m-a făcut să părăsesc țara, iar azi sculpez doar din pasiune. Atât. Trăiesc din pensia din Italia, fiind pensionat cu acte în regulă de când am avut nefericitul accident.” - și-a spus pe scurt povestea vieții, în noiembrie 2022, pentru cititorii Ziarului de Vrancea, artistul popular Vasile Tudorache din Păulești.
Ce ne-a povestit artistul popular vrâncean Vasile Tudorache despre evenimentul organizat la Căminul Cultural Păulești de Sărbătoarea Înălțării Domnului




”Am reușit sa fac o antologie cu scriitori olteni și vrânceni după ce anul trecut am participat în cadrul Cenaclului Literar ”Uniunea Artelor” din Craiova cu o expozitțe de sculptură în lemn, lansând și volumul meu personal de versuri intitulat ”Vămile pâinii” scris la Roma și lansat tot acolo în 2015.Acum sunt secretar de redacție la revista ”Uniunea Artelor” din Craiova și am vrut să fac și eu ceva frumos pentru comunitatea mea din Paulesti, Vrancea.Am reușit să realizez o antologie cu 6 scriitori.Din Păulești, apoi unul din Tulnici, altul din NegrileȘti, din Nistorești, Radulești, Poiana Cristei.Pe copertă este Coloana Infinitului și Podul Suspendat din Craiova.Iar pentru vrânceni am ales, Casa Memorială Tudora Vrâncioaia, Ansamblul Folcloric ”Vornicii” și tiparele de caș făcute de mine.Iar pe coperta patru, Cascada din Horn din Păulești.”
Citiți și:”Ștefan Cel Mare și Vrâncioaia”-de. Vasile Tudorache
Într-un loc frumos ca raiul, pe un deal bătut cu flori
o bătrână-și ducea traiul, cu ai ei șapte feciori
un deal unic sub Carpați ce-l bătea vântul și ploaia
moștenit de șapte frați și de mama lor, Vrâncioaia.
Cât era ziua de mare ei munceau cu drag și spor
privegheați de mândrul soare și de ochii mamei lor
tăiau lemne, coseau iarbă, păzeau oile cu miei
toți frumoși și puși pe treabă și viteji ca niște zmei.
Și-ntr-o seară pe Dumbravă, că așa se cheamă dealul
se auzea cum vine-n grabă un străin ce mâna calul.
Pe un armăsar de rasă un drumeț la trap mergea
iar Vrâncioaia-n cale-i iese cu glas stins îl întreba:
- Bună seara măi străine!ce te aduce pe la noi?
Că aici nimeni nu vine, doar ciobanii de prin văi
- Bună seara!săru'mâna!peste munți am rătăcit
am văzut casa când luna de sub deal a răsărit.
Dumnezeu m-a îndrumat, se gândi în sinea lui
după ce-a descălecat de pe șaua roibului.
-Te rog să-noptezi aici, ești flămând și obosit
îți pun masa să mănânci și un pat pentru dormit
- Mulțumesc de bunătate, bucuros că te-am găsit!
o să stau aici la noapte, am mers mult, sunt obosit.
După ce intră pe ușă încă odată-i dă binețe
și-o întreabă pe mătușă:
- Singură la bătrânețe?
- Nu sunt singură, să știi, sunt aici cu Dumnezeu!
și cu ai mei șapte fii ce mi-s sprijin, dragul meu
- Da’ feciorii nu-s acasă? O întreabă iar străinul
-O să vină, sunt la coasă, de trei zile clădesc fânul
sănătate să ne dea bunul nostru Dumnezeu
căci în rest avem de toate, nu ne plângem că e greu!
Șapte fii am legănat, i-am crescut cum am putut
căci pe soț mi l-a luat Dumnezeu, de la-nceput.
După ce s-a ospătat și vreo oră au vorbit
calu-n grajd el și-a băgat și apoi a adormit.
Pe cărări cu iarbă deasă la un ceas târziu în seară
fiii babei vin acasă, zarvă mare fac pe afară
Vrâncioaia i-a înștiințat, când în casă au sosit
că la ei a înoptat un străin ce-a rătăcit.
- Doarme un străin la noi, dragii mei, a rătăcit
pe un cal roib urca din văi, era tare obosit
au dat roată la o masă, Domnului au mulțumit
bucuroși că au în casă pe drumețul obosit
când fac patul să se culce și pun hainele în cui
văd o sabie cu cruce la capul străinului
fir de aur strălucea pe mantaua lui domnească
și o biblie pe ea, pe un scaun la fereastră
- Este Ștefan Domnitorul!zise unul dintre frați!
nimeni n-a mai pus piciorul plin de aur prin Carpați
uite, are buzdugan, are-o biblie și-o cruce
este Voievodul Ștefan!ce-a pățit? Unde se duce?
spune unul:
- Dimineață să-ntrebăm pe Domnitor
să-i dea mama vre-o povață, poate-i e de ajutor...
auzind tot ce-au vorbit, Ștefan Vodă se trezește
salutând de bun găsit și apoi le povestește:
-Fiii mei, eu sunt Ștefan, am venit peste Carpați
m-a-ncolțit turcul dușman, ajutor vă cer să-mi dați.
-Am pe lume șapte fii, de îți sunt de ajutor
ia-i cu tine-n bătălii, chiar de o să-mi fie dor.
Mulțumit de ajutorul pe care i-l dădu bătrâna
spune Ștefan Domnitorul arătând spre munți cu mâna:
-Mergeți, faceți oaste mare, șapte munți o să primiți
unul pentru fiecare, veci de veci să-i stăpâniți!
Mergeți prin satele voastre, de prin munți, dealuri și văi
vreau să facem mare oaste, să-i distrugem pe călăi!
Au umblat o săptămână, au strâns sute de voinici
lați în spate și în mână aveau săbii mari și furci.
Cu un buzdugan în mână Ștefan cu fii de mocani
intrând în tabăra străină, nimici pe-ai lui dușmani.
Apoi, feciorii babei, s-au întors acasă
numele lor la șapte sate atunci au pus
și azi, pe deal, mai sunt vrânceni la coasă
și încă stă semeață, casa babei, colo sus.
Ziarul de Vrancea nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.