Baronul „Portofel” și cartea celor 200 de minciuni
Baronul Marian Oprișan și-a tras carte cu așa zisele realizări din ultimii 20 de ani în care promite și nu face. Cartea baronului conține multe foi albe, motiv pentru care dorim să i-o completăm noi, pentru dumneavoastră:
Prima promisiune – minciună este Autostrada Moldovei. În majoritatea timpului, în ultimii 20 de ani, PSD-ul baronului a fost la guvernare, iar Oprișan se lăuda cu influența pe care o are la diversele guverne PSD. Autostrada Moldovei nu există pentru că Oprișan nu a avut interes să facă demersuri în acest sens.
Mai multe dintre proiectele cu care se laudă administrația Oprișan- Misăilă - PSD nu au fost finalizate și au atras alocarea unor sume uriașe din bani de la bugetul local, deși puteau fi finanțate cu bani europeni.
Piața Unirii – loc de paranghelii al PSD-ului – o piață din beton, de 8 milioane de euro
Unul dintre proiectele de anvergură cu care se laudă administrația pesedistă este refacerea Pieței Unirii, un proiect realizat din bani europeni. A costat 8 milioane de euro, a durat 3 ani și a atras atenția OLAF – organismul care investighează fraudele din bani europeni. Principalul punct ales de administrația PSD pentru a-și ține obișnuitele paranghelii publice – Piața Unirii din Focșani – are nevoie, o dată la jumătate de an, de refacere aproape completă a pavajului, spart în urma festivalurilor organizate în centrul urbei. Proiectul a fost criticat încă de la început, a fost denunțat, printr-o petiție, la OLAF, pentru „restrângerea spaţiului verde, înlocuirea fostelor plăci de bună calitate cu plăci de proastă calitate şi suspiciunea de fraudare masivă”. În plus, porțiunea cu clădiri pe care administrația ar fi trebuit să le închirieze pentru afaceri este neinteresantă pentru investitori, chiriile fiind foarte mari. Mai mult, la finalizarea lucrărilor, unul dintre spațiile comerciale a fost construit cu o gură de canal în interior. Ca un amănunt jenant pentru administrație, la vizita primarului din Tivoli, edilul a alunecat pe literele care conțin versurile Horei Unirii și a fost la un pas să se accidenteze grav. Investiția a fost inaugurată pompos, în 2011, în prezența fostului premier Victor Ponta.
Crângul Petrești – nori de praf, copaci tăiați la ras – înlocuiți de betoane
Focşănenii vor plăti cu vârf şi îndesat proiectele pe bani europeni ale administrației PSD. Pentru că acestea nu au fost terminate la sfârşitul anului 2015, lucrările au fost continuate din bugetul local. Este cazul amenajării zonei periferice a Focșaniului – Crângul Petrești – donat de regele Carol I municipalității urbei, ca loc de recreere pentru focșăneni. Valoarea proiectului s-a ridicat la 23 milioane lei. Până la finalul anului 2015 s-a realizat însă doar o parte din lucrări, iar de la bugetul Consiliului Judeţean s-a votat acoperirea sumei de 16,6 milioane lei din banii instituţiei. Președintele Consiliului Județean Vrancea, Marian Oprișan, a declarat că banii vor fi recuperați în urma unui proces intentat constructorului SC Recon și SC Doje SRL. Potrivit contractului încheiat în 2015, constructorul ar fi trebuit să termine investiţia până la 31 decembrie 2015.
Societatea de termoficare a Focșaniului – un mamut ținut „la perfuzii” cu bani publici
La ora actuală, mai bine de jumătate din populația Focșaniului s-a debranșat de la sistemul centralizat de încălzire și cererile vin pe bandă rulantă. Deși se laudă cu modernizări de ultimă oră, SC ENET SA – furnizorul de energie termică al orașului nu reușește să „atragă” noi clienți și se află în moarte clinică. Mai nou, directorii societății amenință locatarii debranșați că, în cazul în care nu se rebranșează – acolo unde s-au făcut investiții din fonduri publice și bani europeni – vor suferi repercusiuni financiare. Cu toate acestea, foarte puțini dintre debranșați au ales să se rebranșeze.
Prefectura Putna, emblemă pentru Focșani –de 30 de ani în reparații
În timp ce în orașe cu administrație PNL – Oradea, de exemplu, clădiri istorice sunt refăcute în mai puțin de un an, în Focșani, Oprișan ține una dintre clădirile emblematice – fosta Prefectură a județului Putna – în reparații veșnice, de peste 30 de ani. O vacă de muls pentru care se fac zeci studii de fezabilitate, plătite din banii vrâncenilor.
Vrancea „Murdară” – un proiect eșuat, care înghite milioane de euro
Proiectul de anvergură „Vrancea curată”, inițiat de CJ Vrancea, este un eșec, deși baronul roșu se laudă cu el. De zece ani, de la așa zisa „inaugurare”, proiectul este o vacă de muls salarii pentru angajații Asociației Vrancea Curată, formate ad-hoc, dar nu aduce niciun beneficiu comunităților înscrise în el. Inițiat în 2008, proiectul a provocat, de-a lungul timpului, tensiuni pe scena politică vrânceană, s-a derulat în ritm de melc și poate ajunge la anularea finanțării europene. În plus, termenul de finalizare a fost amânat de câteva ori, ultimul fiind 31 decembrie 2019. Cu siguranță, nu va fi terminat nici în acest an, pentru că mai sunt de organizat licitații. Între timp, câmpurile de la marginile comunelor se umplu de gunoaie, iar Garda de Mediu Vrancea amendează pe bandă rulantă primăriile pentru poluare. Toate acestea se întâmplă pentru că depozitarea gunoiului a fost interzisă în Vrancea, începând cu 2014, când Garda de Mediu a închis rampa de depozitare de la Haret – Vrancea, pentru că era neconformă cu standardele Uniunii Europene în materie. Contractul are o valoare de peste 40 de milioane de euro.
Oprișan voia să-i pună pe oameni să-și care gunoaiele pe distanțe mari
O altă problemă mare a proiectului a fost sistemul de colectare a deșeurilor menajere. Inițial, soluția aleasă de ”mințile luminate” de la Consiliul Județean a fost ca oamenii să ducă gunoaiele la puncte de colectare amplasate în mijlocul satelor, inclusiv cele menajere, de unde să fie luate la interval de o săptămână. Primarii liberali de la Ţifeşti – Gabriel Postolache, Ciorăşti – Nicolae Braicău şi Jariştea – Cătălin Toma, actualul senator și președinte PNL Vrancea, au acuzat, în 2016, că proiectul administrației județene nu este viabil și că va produce neplăceri beneficiarilor. Neplăcerile vor fi atât de ordin financiar cât și din motive evidente: popularea satelor cu containere de gunoi care vor mirosi din moment ce vor fi golite o dată pe săptămână şi obligarea localnicilor să-şi transporte singuri gunoiul în punctele de colectare, amplasate în zone circulate. „Riscăm să facem crescătorii de şobolani”, spunea Gabriel Postolache, primarul liberal al comunei Țifești. „Aş vrea s-o văd pe mama domnului preşedinte Marian Oprişan, cu sacul de gunoi în spate, plecând de la km 27 până la Vităneşti, la primul punct de colectare. Riscăm să împuţim Vrancea, riscăm să creăm focare de infecţie”, spunea primarul comunei Ţifeşti, Gabriel Postolache.
La rândul său, primarul comunei Ciorăști, Nicolae Braicău, susținea că cei care se ocupă de acest proiect au dat dovadă de neseriozitate și lipsă de respect față de administrațiile comunale și cetățenii din localitățile respective. ”Este o corvoadă pentru oamenii din Ciorăști să meargă până la farmacie sau la magazin, pentru strictul necesar, dar cum să mai care sacii/ gălețile cu gunoi până la punctele de colectare? Noi am solicitat transparență și lămuriri dar nu am primit decât amenințări”, susținea Nicolae Braicău.
Vrancea colcăie de gunoaie
Senatorul liberal Cătălin Toma a publicat o filmare cu tone de gunoaie, acuzând eșecul proiectului CJ Vrancea. „În zone precum Adjud, Tănăsoaia, Milcovul, Obrejița, Slobozia Bradului și lista poate continua, în care sunt imagini cu dezastrul ecologic din Vrancea, dezastrul este generat de faptul că programul de management al deșeurilor este sublim, dar lipsește cu desăvârșire. Ca de obicei, pe tot ce pune mâna Oprișan, se alege praful. În zece ani, Vrancea Curată s-a transformat în Vrancea Murdară. Primăriile nu reușesc să gestioneze situația gunoaielor, costurile devenind tot mai mari din cauza distanței de la locul de colectare la rampă. Cu siguranță, peste câteva luni, înainte de alegeri, cineva va tăia panglica unui proiect costisitor și nefuncțional, făcut pe genunchi, care nu va rezolva problemele de mediu ale județului”, susținea parlamentarul PNL.
Deșeurile sunt duse cu costuri foarte mari în Brăila
Directorii care se ocupă de implementarea proiectului cu fonduri europene susţin că nu există niciun pericol cu privire la pierderea fondurilor europene şi că Sistemul de Management Integrat al Deşeurilor va fi un proiect de succes, chiar dacă au trecut 10 ani de la începerea lui. Stadiul acestuia este, în prezent, de 98,82% şi mai sunt de realizat 8 punte de colectare, din cele 597 ale proiectului. Proiectul are o valoare de peste 106 milioane de lei.
La ora actuală, toate primăriile din Vrancea transportă gunoiul la stația de la Muchea – Brăila, care, însă, nu face față miilor de tone aduse din sud-estul țării. În plus, costurile sunt mult mai mari decât dacă gunoiul ar fi transportat în Vrancea, la stația, acum închisă, de la Haret. Mai mult, gunoaiele din trecut de la Haret nu au fost nici acum luate, iar Consiliul Județean a alocat nu mai puțin de 23,2 milioane lei pentru curățarea terenului.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
