Cum se distribuie mandatele pentru Parlament?
în orice sistem electoral exista o serie de pasi care trebuie urmati pentru ca, in final, voturile sa se converteasca in mandate. De exemplu, intr-un sistem uninominal majoritar, mandatul de parlamentar se obtine exact cum se obtine mandatul de primar, adica o sa fie cistigat de cel care va obtine cel putin jumatate plus unu din numarul voturilor, in primul sau al doilea tur. Aici lucrurile sint simple, deoarece se merge pe ideea ca invingatorul ia totul.
Sistemul electoral specific alegerilor din 30 noiembrie este considerat unul mixt, deoarece, desi vom vota persoane, este pastrata proportionalitatea reprezentarii partidelor in viitorul legislativ. Astfel, fiecare partid va avea in Parlament un numar de reprezentanti corespunzator procentelor obtinute la nivelul intregii tari. în sistemul majoritar se poate intimpla ca un partid ce obtine 35% din voturi la nivel national sa aiba peste jumatate din numarul parlamentarilor, iar un partid cu 15% din sufragii sa nu aiba vreun reprezentant. O astfel de situatie injusta este evitata de actualul sistem, astfel incit putem fi siguri ca, de exemplu, un partid cu 20% votanti va fi reprezentat in Parlament de 20% deputati si senatori.
Odata incheiata votarea, primul pas pentru stabilirea celor care vor primi mandate este stabilirea partidelor care depasesc pragul electoral de 5%. Nu pot primi mandate decit candidatii partidelor care ating pragul national de 5%. Alternativ, candidatii din partea partidelor mai pot primi mandate, chiar daca partidul lor nu a obtinut 5%, in situatia in care sint cistigate alegerile cu peste 50% in sase colegii de deputati si trei de senatori. Candidatii independenti nu sint, evident, conditionati de un prag national, insa, pentru a obtine un mandat trebuie sa obtina jumatate plus unu din numarul de voturi valabil exprimate in colegiul in care candideaza.
O a doua etapa importanta in repartizarea mandatelor se va desfasura la nivelul fiecarei circumscriptii electorale (judetul). Pentru aceasta se calculeaza mai intii coeficiente electorale ale circuscriptiei (pentru Camera Deputatilor si Senat). Acestea reprezinta raporturile dintre voturile valabil exprimate pentru partidele care au depasit pragul electoral si numarul de deputati sau senatori ai judetului. De exemplu, daca intr-un judet se acumuleaza 100.000 de voturi valabil exprimate si sint 5 colegii de deputati, atunci coeficientul electoral este de 20.000. Vor obtine un mandat acele partide care au obtinut, la nivelul judetului, cel putin 20.000 de voturi valabil exprimate.
Urmatoarea etapa va fi, pe baza voturilor ramase neutilizate la nivelul circumscriptiei judetene si pe baza mandatelor ramase nerepartizate, sa se stabileasca la nivel national numarul de mandate pe care urmeaza sa il mai primeasca fiecare partid. Apoi, aceste mandate vor fi distribuite din nou in fiecare circumscriptie in functie de scorul electoral al fiecarui partid.
Pina in acest moment nu s-a stabilit nici un candidat cistigator, dar s-a stabilit cite mandate va primi fiecare partid. Pentru a se atribui mandatele unor candidati concreti, se va realiza in fiecare judet o lista in care candidatii vor fi ordonati descrescator in conformitate cu numarul de voturi primite de fiecare. Mandatele vor fi distribuite, respectindu-se ordinea candidatilor din partea partidelor care au primit mandate in judetul respectiv, cu conditia ca, atunci cind le vine rindul, mandatul sa nu fi fost deja atribuit in colegiul in care au candidat.
Un principiu introdus in noua legislatie privind alegerile parlamentare este acela ca intr-un colegiu nu se poate alege decit un deputat sau senator, ceea ce poate sa conduca la descalificarea unor competitori care au un numar de voturi semnificativ si care, prin urmare, sint plasati destul de sus in lista judeteana. însa, nu trebuie sa se uite faptul ca au pierdut din cauza ca au avut un competitor in colegiu care a reusit sa adune mai multe voturi. De asemenea, este posibil ca un candidat bine plasat in lista sa piarda mandatul pentru ca partidul din care face parte a obtinut deja, prin colegii sai candidati, numarul de mandate ce ii reveneau la nivelul judetului.
Desi poate parea complicata la prima vedere acesta procedura de atribuire a mandatelor, ea nu este mult diferita de cea utilizata anterior. Prin etapele prezentate s-a incercat, in actuala legislatie, realizarea unui echilibru intre votul uninominal, personalizat si reprezentarea in parlament a intereselor unui numar cit mai mare de alegatori. în mod evident, optiunea pentru uninominalul majoritar pur, asa cum a fost propus la referendumul care a esuat anul trecut, ar fi lasat nereprezentate interesele unui numar mult mai mare de cetateni.
Florin Rosu - Vicepresedinte Asociatia Pro Democratia
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Electoral
VIDEO | Conferință de presă PNL Vrancea: „Administrație liberală #fapte.Investiții majore în judetul Vrancea”
De același autor
