Brand voice

Sovejenii din Vrancea după ce au fost la Rucăr și Dragoslavele, județul Argeș:„ Am plecat de-acasă și am ajuns acasă!”

Constantin Macarie
31 oct 2019 4330 vizualizări

O cugetare rostită acum 51 de ani, când câteva zeci de sovejeni, la inițiativa familiei profesor Albu, cu sprijinul primarului sovejan de atunci, Ion Șerban, făceau calea întoarsă spre locurile de baștină, de unde veniseră străbunii lor în pribegie , pe la 1620– Rucăr și Dragoslavele. Iar acolo în neîncăpătoare sală a căminului cultural din Rucăr și apoi din Dragoslavele, profesoara Florica Albu rostea acest adevăr pe care-l trăia cu întregul suflet, trecându-l în inimile sutelor de  rucăreni, dragosloveni și sovejeni ce se regăseau atunci, fiecare după numele ce veneau din istorie. ȘI A FOST SĂRBĂTOARE!

Deci după 50 de ani, într-o zi de toamnă bogată și sonoră, în 25-26 octombrie, a.c.  când ,, cu galben și cu roșu își țeseau ia” codrii munților din Rucăr și Dragoslavele, aceste cuvinte erau readuse în actualitate de înv. Florica Macarie, fostă elevă a profesoarei Albu și fostă pelerină la acea zi de iunie 1968, ca membră a Ansamblului de dansuri. A redat-o memoriei colective în sala de ședințe a consiliului local Rucăr, județul Argeș, gătită de sărbătoare, în chiar ziua de Sunmedru dar și consilierilor comunelor, primarilor reuniți în această ședință solemnă. A redat-o de asemenea memoriei în numele grupului celor 15 sovejeni gătiți în costumele tradiționale – grup sovejan de lucru al Fundației cultural științifice „Simion Mehedinți-Miorița”,  ce derulează proiectul european „MERIDIANUL MIORIȚA – SOVEJA- CAȘIN – RUCĂR- DRAGOSLAVELE”, finanțat de AFIR, prin GAL VALEA TROTUȘULUI.

La solemnitatea acelei zile a acelui al cincizecilea an de la prima re-venire a muscelenilor pe „piciorul de plai/ gura de rai” a Sovejei,( căci 50 de ani s-au împlinit în acestă vară de când muscelenii au reeditat pribegia anului 1620), s-au depănat amintiri, s-au rostit cuvinte emoționante, care vorbeau de faptul că „uniți în cuget și-n simțiri” sunt  cei ce-și strânseseră mâinile și se îmbrațișaseră în eleganta sală de ședințe în care se proiectează viitorul acestor plaiuri muscelene. Și acolo cartea sovejanului Ion Răduță, „Soveja între realiate și amintire”, Albumul SOVEJA DE ALTĂDATĂ - ICOANE RUSTICE au fost dăruite  fraților din Muscel., alături de ziarul local ”LA NOI”, cât și de lucrări artizanale ieșite din mâinile sovejencelor țesătoare.   

ȘI A FOST IARĂ SĂRBĂTOARE!

Precedate de o vizită anterioară a organizatorului, pe parcursul celor câteva zile, gazdele deosebit de ospitaliere din Dragoslavele și din Rucăr, și-au deschis porțile gospodăriilor și ale sufletului, etalându-și valorile, frumosul ctitorit în costumele populare, în grai, în casele tradiționale, în geologia pitorească a pământului bogat și roditor, ce purta sărăbătorește ia toamnei, brodată în culori pastelate ce zburdau pe culmile dealurilor, prin poienile însorite, scăldate în lumina sărbătorească a acelor zile. Căci parcă TOAMNA își revărsa și ea bucuria peste sate. Și totul înfrățit cu frumusețea costumului sovejan, purtat cu mândrie pe ulițele Rucărului, și ale Dragoslavelor.

Ne-au arătat frumosul din sat, din oameni, ne-au facilitat să-l descoperim în toată splendoarea lui la tradiționalul Foc al lui Sumedru din acea seară de 25 octombrie 2019, în care-și trimitea limbile aprinse și scânteile spre cer, în cântec și voie bună, în același timp cu Focul lui Sumedru din Soveja, unde tradiția s-a păstrat, adusă de pribegii de acum 400 de ani.

CĂCI 400 DE ANI SUNT LA ANUL DE REFERINȚĂ 2020,  de când primii pribegi din Dragoslavele și Rucăr au plecat spre a scăpa de asuprirea Doamnei Florica, fiica lui Mihai Viteazul.

Am văzut, am descoperit frumosul din fapte, din gânduri, din creațiile acestor oameni, zidit în Mausoleul de pe Dealul Mateiașului unde am asistat la scene de luptă simulată de actorii tineri, travestiți în eroi ai vremii.  Acolo am admirat „Voronețul de Dragoslavele” cum sugestiv au botezat Mânăstirea Dragoslavele,  am admirat  Mânăstirea Nămăiești cu muzeul ei etnografic de o rară frumusețe, am admirat pensiunile risipite pe dealurile din pasul Branului. Am admirat târgul de toamnă de la Rucăr, înfruptându-ne din bucatele acestui pământ, admirând truda minții, a mâinilor și a sufletului creatorilor populari. Am ascultat povești de viață și gânduri de musceleni  tineri și vârstnici la șezătoarea originală din foișorul parcului satului, sub sugestivul generic „Drumul brânzei”, „Transhumanța” ce ne-a dus cu gândul la tulburătoarea transhumanță care a generat Miorița.

Am asistat la un botez tradițional, făcut după tipicul strămoșesc în ambientul unei case tradiționale, adevărat muzeu ticluit de tânăra mămică SIMONA CHIPERI DULAMĂ,  botez al nou născutei, ECATERINA MARIA . Acolo satul era prezent în straiele minunate tradiționale ce se armonizau cu minunatele straie sovejenești într-o îngemănare de zile mari.

La acel muzeu original, ad-hoc, noul născut a fost întâmpinat și de o păpușă sovejană, gătită de sărbătoare în fotă și ie sovejană, cât și de sovejenii îmbrăcați pe tot parcursul întâlnirilor în portul sovejan. 

La Biserica din Dragoslavele, Focul lui Sumedru a fost prefațat de vecernia de seară, unde copii au cântat cu evlavie. Acolo a răsunat în melosul ei popular străvechi MIORIȚA, prin vocea rapsodului, a talentatei cântărețe ANA-MARIA CÎRSTINA, semn că Miorița se păstrează, se mai aude aici.

Pelerini pe ulițele satului, renumitul profesor Tudor Vlad, directoarea liceului ”Oana Nicolescu” ne-au orientat ca într-o lecție prin ornamentica gospodăriilor din Rucăr, convingându-ne de spiritul gospodar și creator al rucărenilor, al dragoslovenilor.

Odihna târzie la ceas de noapte la pensiunea de pe Valea Cascadelor a fost și mai bună în cântecul cascadelor din jur.

Nu pot încheia aceste laude ale bucuriilor trăite fără a pomeni spre toată lauda pe primii gospodari ai acestor așezări; DULAMĂ ION – PRIMARUL ȘI PÎRNUȚĂ ION VICEPRIMARUL, BĂCIOIU ION,- PRIMARUL DRAGOSLAVELOR, PREOTUL PAROH GEORGE CÎRSTINA, DOAMNA CAMI BĂCIOIU, CEI CE AU GÂNDIT ȘI FĂCUT DIN ACESTĂ ÎNTÂLNIRE O ADEVĂRATĂ SĂRBĂTOARE și  care cu ochii pe noi au fost la tot pasul, ca bine să ne simțim.

Împreună cu domniile lor, cu cadrele școlii, cu Stoian Cornel, redactor al revistei PIATRA CRAIULUI, s-a conturat o nouă serie a revistei sovejene ”LA NOI”, din 2020 a celor patru localități înfrățite.Și tot acum s-a conturat proiectul comun al anului 2020 – ”400 de ani de la prima migrație și 350 de ani de la zidirea mânăstirii DOBROMIRA la Soveja”.

Așadar, în 2020 la marea sărbătoare jubiliară ce se ticluiește pe acest MERIDIAN MIORIȚA.

Și am plecat după acele zile încărcați cu noi informații, noi date pentru albumul ”MERIDIANUL MIORIȚA – SOVEJA CAȘIN-RUCĂR-DRAGOSLAVELE; ÎN CĂUTAREA FRUMOSULUI PIERDUT; ICOANE RUSTICE”, CARE A FOST SEMNALAT ACUM PRINTR-UN FASCIMIL și care va intra cât de curând sub tipar. 

Ne-am întors acasă cu bateriile încărcate, cu sufletul oxigenat de faptele acestor OAMENI DE LA MUNTE, din Muscel.

Atașam martori fotografiile acestor momente  emoționante  numite foarte inspirat de Mirela Mocanu – din grupul nostru ,, clipe minunate trăite lângă  oameni minunați”, sub grupajul de fotografii din Grupul Meridianul Miorița, creat ad-hoc pe Facebook, în drum spre plaiurile muscelene.

Informații și fotografii: prof. Constantin Macarie, coordonator proiect, în numele valorosului și harnicului grup de lucru al fundației.

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.