Psihologul vrâncean Bianca Slavu: „Pedeapsa nu te va ajuta niciodată să-ți repari greșelile!”
Încep cu credințe precum „unde da mama, crește”, „copilul dacă nu-l bati nu-l faci om” și „bataia e ruptă din rai”. Toți am fost creați în același mod în care părinții noștri au fost creați de ei înșiși. Nu au avut timpul necesar pentru a acorda atenție nevoilor noastre, deoarece nu au avut exemple. Niște adulți care au suferit traumele războiului împreună cu parintii lor, precum și foametea și sărăcia. În comparație cu generația anterioară, ei au depășit-o. Într-un cerc, orice nouă generație este mai bună decât cea anterioară; mai bună sau poate mai avansată. De la an la an, tehnologia se schimbă, cercetările se diversifică în toate domeniile, iar medicina a redus drastic rata mortalității. Este normal ca următoarea generație să fie diferită, mai bună, mult mai evoluată și cu cerințe mai bune în ceea ce privește calitatea.
Este normal să fim mai atenți la starea noastră de bine psihică, mentală și fizică atunci când goana pentru hrană a scăzut drastic și atunci când este ușor să obținem acces la diferite servicii care sunt benefice sănătății mentale și fizice. Există o creștere semnificativă a speranței de viață ca urmare a preocupării noastre de a participa la activități sportive și de a consuma alimente sănătoase.
Aproape orice persoană poate obține rapid orice informație pe care o dorește, folosind Google sau rețelele de socializare. Și in cazul educatiei unui copil, informatiile sunt multe si variate, mai ales în cazul aplicării pedepselor.
Pedepsele care sunt aplicate copiilor au fost atât discutate, cât și implementate în realitate. Cu toate acestea, puțină cercetare a fost efectuată cu privire la consecințele acestora, în special cu privire la consecințele unei infracțiuni mai stricte. Efectele psihologice ale pedepselor, efectele pe termen lung și consecințele morale sau etice ale pedepsirii copiilor sunt cruciale, deoarece frica sau durerea sunt foloste pentru a impune limite comportamentale.
Pedeapsa implică o provocarea a suferinței fizice sau psihice a copilului, de multe ori fără o justificare, fără a avea nicio legătură directă cu comportamentul copilului. Pe de altă parte, este evident că pedepsele nu sunt deloc bune, din cauza că pentru copii acestea sunt adesea nedrepte și au o serie de efecte negative pe termen lung, cum ar fi:
-
Copiii învață că suferirea altor oameni poate rezolva problemele.
-
Pedepsele provoacă durere fizică și/sau emoțională, îi afectează stima de sine, îi fac să se simtă fără putere și fără valoare.
-
Pedepsele împiedică interesul și dorința de a explora.
-
Pedeapsa îi face pe copii să-și mintă părinții, făcându-i să se ascundă de ei din frica pedepsei.
Studii suplimentare au arătat că atunci cand copiii care au primit pedepse pentru nerespectarea regulilor acasă, au încălcat cele mai multe reguli atunci când erau în alte locuri.
Pedeapsa nu învață copilul nimic despre autocontrol, responsabilitate sau comportament bun sau rău. Nu înțelege decât că va fi pedepsit dacă se comportă într-un anumit mod, dar nu înțelege de ce.
Acesta este modul de pedeapsă: „Nu ai mâncat tot, nu te mai uiți la desene!” Copilul nu a făcut ceea ce ți-ai dorit, cum ar fi să mănânce; în schimb, îi iei ceva ce știi că îi face plăcere și intenționezi să-l facă să sufere. Acest lucru se numește PEDEAPSĂ.
Declarația „Dacă nu mănânci tot, nu o să te mai uiți la desene în seara asta” ar putea fi interpretată ca o avertizare și o consecință posibilă a comportamentului său. Îmi cer scuze pentru dezamăgire; este totuși o pedeapsă. Îi spui ce se va întâmpla, dar doar pentru a-l înfuria și a-l determina să facă ce vrei tu.
Teoriile psihologice sunt baza pentru a înțelege modul în care pedepsele afectează copiii. De ce copiii pot reacționa negativ la pedepse sunt explicate de teoriile despre comportament, dezvoltare și gândire. Pedepsele pot afecta motivația intrinsecă a copiilor, pot reduce probabilitatea ca anumite comportamente să se repete în viitor și pot modela comportamente agresive sau inadecvate. Teoriile psihodinamice subliniază impactul negativ pe termen lung al problemelor de sănătate emoțională care apar în realitate în copilărie. Pedepsele comune sunt atât corporale, cât și materiale. Sănătatea emoțională a unui copil este afectată proximal de un tip de pedeapsă care consumă resursele acestuia.
În loc să ajute copilul să înțeleagă ce a greșit și să-și schimbe comportamentul, pedeapsa provoacă frică, rușine și chiar resentimente. Psihologii susțin că copiii care sunt pedepsiți frecvent nu învață cu adevărat lecțiile; în schimb, ei se concentrează pe evitare, adică pe cum să evite o nouă pedeapsă. Aceasta este o învățare bazată pe frică care nu ajută la dezvoltarea emoțională și a autocontrolului.
Mai mulți copii care se comportă agresiv, antisocial și au o stima de sine scăzută sunt asociați cu pedeapsa fizică, conform studiilor. Cu alte cuvinte, atunci când un copil primește pedepse fizice sau verbale, nu înțelege nicio lecție. În schimb, internalizează ideea că agresiunea este un mijloc de rezolvare a conflictelor.
Copiii crescuți în familii în care pedeapsa fizică era obișnuită, tind să folosească aceleași abordări cu propriii copii ca și adulți. Cercetările arată că acest ciclu este moștenit de la o generație la alta, chiar dacă nu suntem conștienți de efectele sale. Conform studiilor psihologice longitudinale, problemele emoționale și problemele în relațiile interpersonale pot fi rezultatul acestor metode de disciplină coercitivă.
De ce au ales părinții noștri să facă asta este ușor de înțeles. Această abordare poate fi determinată de condițiile lor de viață, de resursele pe care le dețin și de faptul că nu au acces la o educație despre psihologia copilului. Cu toate acestea, viața de astăzi ne oferă posibilitatea de a obține cunoștințe și resurse care ne pot ajuta să înțelegem mai bine nevoile sufletești și mentale ale copiilor noștri. Este o oportunitate de a schimba modul în care creștem generațiile viitoare astfel încât să fie mai sănătoase din punct de vedere emoțional și mai pregătite pentru viața de adult. Mulți părinți știu acum că pedeapsa nu este cea mai bună opțiune pentru copiii lor.
În prezent, există o serie de alternative la pedeapsa tradițională la dispoziție. Părinții și copiii beneficiază de educația bazată pe empatie, înțelegere și discuție. O „disciplină pozitivă”, susținută de dr. Daniel Siegel și alți psihologi renumiți, se concentrează pe îmbunătățirea autoreglării emoționale și a controlului asupra sinelui. Acest lucru înseamnă că trebuie să construim un loc în care copiii să poată explora consecințele a ceea ce fac într-un mod sigur și fără frică.
„Disciplina pozitivă” duce la învățare autentică, deoarece ajută copiii să înțeleagă ce comportamente sunt bune și de ce. Acest tip de educație care se bazează pe respect și muncă în echipă îi ajută pe copii să dezvolte empatie, să învețe să-și gestioneze emoțiile și să comunice deschis. Astfel, disciplina devine un act de învățare în loc de control. Copilul dobândește o înțelegere a sinelui și a celor din jur, precum și capacitatea de a lua decizii responsabile ca urmare a acestor experiențe pozitive.
Studiile suplimentare arată că părinții influențează comportamentul copilului lor nu numai prin vorbe, ci și prin reacții. Pentru părinți, este important să-și gestioneze emoțiile. Părinții se pot relaxa și pot răspunde cu empatie și înțelegere prin practicile de „parenting conștient”, care implică atenția acordată propriilor emoții și reacții. Copilul vede disciplina ca pe o formă de învățare, mai degrabă decât ca pe o pedeapsă.
Copilului i se oferă o experiență de respect și înțelegere într-un mediu sigur și încurajator prin această metodă. Copilul învață să aibă încredere în părinți și în procesul de învățare, mai degrabă decât să se simtă frică sau rușine. Acest tip de relație care se bazează pe respect și sprijin emoțional va avea un efect pozitiv pe termen lung asupra copilului și întregii familii.
Pedeapsa a fost înlocuită cu metode de disciplină pozitivă în educația modernă. Este o șansă de a opri ascensiunea violenței și de a construi o societate mai compasivă și mai echilibrată. O schimbare a modului în care îi disciplinăm pe copiii noștri poate duce la o îmbunătățire a respectului, înțelegerii și sănătății emoționale. Este esențial să ne amintim că avem la îndemână toate resursele și informațiile necesare pentru a crește copii care sunt fericiți, responsabili și capabili să gestioneze cu încredere provocările vieții.
Sunt Bianca Slavu, psiholog, și sunt la un mesaj distanta fata de la voi.