Brand voice

Proiectul internațional  CAMARO - D în Vrancea

Janine VADISLAV
4 nov 2018 1305 vizualizări

Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA, împreună cu Administraţia Naţională de Meteorologie şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna  sunt parteneri în proiectul internaţional CAMARO-D :  „Cooperare pentru practici avansate de management al impactului utilizării terenurilor asupra regimului apei în bazinul hidrografic al Dunării, beneficiind de finanţare FEDR (Fondul European pentru Dezvoltare Regională).​

 

Proiectul este derulat în perioada ianuarie 2017 - iulie 2019, finanţat prin Programul INTERREG - Cooperare Transnaţională Dunărea 2014 - 2020. Liderul proiectului  este Ministerul Federal al Austriei pentru Agricultură, Păduri, Mediu şi Managementul Apelor, **Ministerul Dezvoltarii şi Turismului Viena, Austria, iar consorţiul proiectului este format din 23 de instituţii şi autorităţi publice cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului, gospodăririi apelor, gospodăririi pădurilor, meteorologiei, institute de cercetare şi de educaţie din ţările din bazinul Dunării (Austria,Germania, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Serbia), organisme cu responsabilităţi la nivel local, regional şi naţional.

Obiectivul general al proiectului constă în iniţierea unei acţiuni concertate, avansate în zona bazinului Dunării, pentru  stabilirea unei strategii de punere în aplicare a unui "Plan de utilizare a terenului, inovativ, transnaţional, în zonele de captare a apei din bazinul Dunării”. Scopul acestuia este de a contribui la protecţia durabilă a resurselor de apă şi îmbunătăţirea prevenirii riscului de inundaţii prin stimularea cooperării transnaţionale şi trans - sectoriale între principalii factori interesaţi, implicaţi în proiect şi menţinerea acestei cooperări şi după finalizarea proiectului. De aceea, în acest proiect sunt implicaţi parteneri din diferite zone geografice precum şi din domenii ştiinţifice şi guvernamentale de responsabilitate, diferite. Specifice proiectului sunt şi alte obiective precum: îmbunătăţirea managementului utilizării terenurilor în zonele de captare în scopul reducerii scurgerilor apelor pe versanţi, compactării solului şi a poluării;protejarea resurselor de apă împotriva impactului negativ al utilizării terenurilor şi a schimbărilor climatice (procesele de eroziune laterală, mâl, aflux de lemn, moloz, extinderea speciilor invazive).

Una din activităţile importante în cadrul acestui proiect a fost vizita de studiu cu studenţi de la Universitatea Petrol – Gaze Ploieşti – Facultatea de Tehnologia Petrolului şi Petrochimie- Specializarea Ingineria Protecţiei Mediului (coordonator Şef lucr.dr.ing. Caşen Panaitescu)  factorii interesaţi în Zona pilot a proiectului Bazinul Râului Putna – Vrancea. Vizita a fost organizată împreună cu Compania de Utilităţi Publice Focşani - Staţia de Epurare ape uzate, Administraţia Parcului Naţional Putna, Vrancea şi cu sprijinul Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură INCDS (ICAS) „Marin Drăcea" – Staţiunea Focşani. Vizita a avut ca obiectiv ,,Acţiuni de conştientizare şi de intervenţie pentru menţinerea calităţii apelor şi combaterea fenomenelor distructive din BH Putna - Vrancea. 

Studenţii, dar şi celorlalţi invitaţi au fost informaţi cu privire la proiectul CAMARO-D (responsabil proiect – ing. Petrişor VICĂ – RNP-Romsilva), bazinul râului Putna-Vrancea, bazin pilot în cadrul proiectului şi activităţi cu impact pozitiv în protecţia şi menţinerea calităţii apei şi anume -  epurarea apelor uzate şi redarea lor în circuitul natural – Focşani, la Staţia de Epurare a apelor uzate, din cadrul Companiei de Utilităţi Publice Focşani. Prezentarea a fost făcută de directorul tehnic, ing. Dan Iorgulescu.

„Staţia de Epurare Focşani se află amplasată pe acelaşi loc unde se afla şi înainte de 1989, dar mare parte din ea a fost reabilitată şi re folosită în noua schemă.

În proiectul care se derulează acum se pun servicii de canalizare şi apă în mediul rural -  in jur de 33 de comune - iar o mare parte din aceste ape uzate  vor ajunge tot în Staţia de Epurare Focşani. Pe vremea lui Ceauşescu intra  apa murdară şi trebuia să iasă curată. Şi aşa ieşea. S-a văzut că n-am făcut nimic. Chiar dacă era curată, limpede, nu creştea nici o plantă, în afară de alge - mătasea broaştei -  nici un peşte. Marele pericol nu era tulbureala din ape ci substanţele dizolvate în ea,”  spune directorul tehnic, inginer Dan Iorgulescu, Şi povestea continuă, de la intrarea apelor murdare, trecerea ei prin diferite etape pentru a ajunge în final la Laguna în care peştii se bat pe pâinea  aruncată de vizitatori. Ceea ce era de demonstrat, s-a demonstrat. Mărturisesc că şi eu, fără să fiu în domeniu, am fost plăcut impresionantă, dar mai ales am înţeles, aşa cum a amintit şi domnul inginer Iorgulescu, de ce ne costa utilităţile atât de...!

Impresionaţi au fost şi oaspeţii.   

„Suntem în vizită de lucru la Staţia de Epurare Focşani, cu studenţii din anul IV. specializarea Ingineria Protecţiei Mediului. Urmărim ca studenţii noştri să înveţe cât mai mult din experienţa celor din această staţie modernă, privind  epurarea apelor uzate, să capete toate informaţiile  astfel încât generaţia de mâine să poată fi capabilă  să epureze o cantitate cât mai mare de apă uzată, pentru ca mediul înconjurător să nu mai sufere din punct de vedere al poluării.  Acesta este de fapt şi obiectivul proiectului. Urmărim ca procesele de epurare disponibile aici  să devină obişnuite pentru ei, să combine tot ce au învăţat în cadrul laboratorului de la facultate, cu ceea ce văd din punct de vedere practic aici. În felul acesta, în momentul în care vor obţine diploma, vor fi capabili să  aplice tot ce au învăţat”, ne-a spus doamna  Caşen Panaitescu, coordonator şef lucr.dr.ing. -  Universitatea Petrol - Gaze Ploieşti.

Viitorii ingineri de mediu sunt  încântaţi de tot  ce au văzut  la Staţia de Epurare Focşani

„Abia aştept să-mi termin studiile şi să obtin diploma. Mi-ar plăcea foarte mult să lucrez într-o Staţie de Epurare ca cea din Focşani.  Anul trecut am făcut practică la  Staţia de Epurare Petrobrazi, o staţie foarte mare. Domeniul este mai mult decât captivant. Este tot ce îmi doresc să fac în viitor”, spune Ioana.

„Aici am avut ocazia să aflăm informaţii noi, metode de lucru noi. Sunt plăcut impresionată””, spune şi Lavinia.

„România are nevoie de protecţie şi pentru acest lucru suntem noi, inginerii de mediu”, zâmbeşte Mădălina, pentru care viitoarea profesiune este un vis împlinit. 

Despre pădure şi resursele de apă, procese de degradare ale terenurilor, cauze şi consecinţe ale degradării asupra resurselor de apă, a vorbit la la Bârseşti, perimetrul de ameliorare Caciu, dr.ing. Cristinel Constandache - director Staţiunea Focşani / Institutului Naţional de Cercetare - Dezvoltare în Silvicultură, „Marin Drăcea”

„Cantitatea de apă potenţial utilizabilă depinde de mai mulţi factori care sunt variabili pe suprafaţa Pământului, dar care au şi o variabilitate însemnată în timp. Astfel, cantitatea apelor de suprafaţă este influenţată direct de mărimea precipitaţiilor, de caracteristicile învelişului vegetal, de consumul prin evapotranspiraţie al vegetaţiei din zona/bazinul hidrografic din care provin.  Munţii Carpaţi din România constituie principala sursă de apă pentru o mare parte a ţării. Ecosistemele forestiere au un rol esenţial în retenţia, filtrarea apei şi asigurarea echilibrului hidrologic într-un bazin hidrografic. Aluviunile provenite din bazinele hidrografice, reprezintă una dintre cele mai importante cauze a alterării calităţii apelor. Eroziunea produce importante pierderi de sol de pe terenurile agricole din ţara noastră estimate la circa 150 mil. tone pe an, din care peste 1/3 sunt transportate în Marea Neagră. Cauzele care au dus la degradarea terenurilor în zona Vrancei au fost defrişarea pădurilor (cca. 25 mii ha) în perioada 1890-1925 pentru crearea de izlazuri şi extinderea localităţilor, în condiţiile în care, zona are o predispoziţie ridicată la procese de degradare ale terenului, determinate de relief, substratul litologic, condiţiile climatice.

Rezultatele cercetărilor efectuate în zona Caciu - Bârseşti (pilot area Putna - Vrancea) au arătat că după împădurirea terenurilor degradate, are loc reducerea, până la limite normale (tolerabile), a proceselor de eroziune şi de deplasare a terenului, concomitent cu reducerea scurgerilor lichide pe versanţi şi în reţeaua hidrografică.”

Alături  de această echipă a fost şi profesorul de eroziune Mircea Sevastel, de la  Facultatea de Agronomie - Bucureşti.

„Am avut şansa de a observa  în teren  suprafeţe întinse împădurite, suprafeţe care, prin anii 1920, au fost defrişate în vederea extinderii suprafeţelor de păşuni. După 1960 au fost aprobate noi programe de împădurire, vegetaţie care protejează foarte bine solul împotriva eroziunii şi totodată contribuie la  conservarea resurselor de apa. Fără vegetaţie, pe un versant se produc scurgeri enorme  de sedimente în cursurile de apă, iar prin împădurire acest proces este mult diminuat. Din fericire avem şi o zi foarte frumoasă pentru a exemplifica în teren, ne-a spus  profesorul Mircea Sevastel.

- Cât durează implementarea acestui proiect? întreb.

„Acest proiect are o durată de 30 de luni. Partea finală va fi în iunie 2019. Noi am mai avut acţiuni de acest gen. Anul trecut am avut o acţiune asemănătoare cu elevii Liceului „Simion Mehedinţi” din Vidra, acum avem cu studenţii de la Petrol şi Gaze Ploieşti, specialiştii de mâine. În martie 2019 preconizăm să facem o întâlnire  cu toţi factorii  interesaţi de această zonă, privind  strategia şi metodologia de urmat pentru buna protecţie a apelor în viitor, a spus şi  ing. Petrişor Vică - RNP-Romsilva - responsabil proiect

Toate aceste aspecte evidenţiază importanţa ecosistemelor forestiere care, întreţinute corespunzător, joacă un rol important în retenţia, filtrarea apei şi reglarea cursurilor de apă de suprafaţă, reducând semnificativ eroziunea solului şi transportul de sedimente, toate acestea având efect în menţinerea calităţii apei şi asigurarea unui flux permanent de apă. ( Janine  VADISLAV )

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.