Brand voice

Pădurea este casa apelor.CAMARO - D  / Proiect internațional cu Zona pilot , Bazinul Râului Putna – Vrancea

Janine VADISLAV
29 oct 2017 2281 vizualizări

Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA, împreună cu Agenţia Naţională de Meteorologie şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, sunt parteneri în proiectul internaţional CAMARO-D -  “Cooperare pentru practici avansate de management al impactului utilizării terenurilor asupra regimului apei în bazinul hidrografic al Dunării, care beneficiază de finanţare FEDR (Fondul European pentru Dezvoltare Regională), întâlnirea de lucru fiind una din activităţile importante ale acestui proiect.

Liderul proiectului  este Ministerul Federal al Austriei pentru Agricultură, Păduri, Mediu şi Managementul Apelor, Viena, Austria, iar consorţiul proiectului este format din 23 de instituţii şi autorităţi publice cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului, gospodăririi apelor, pădurilor, meteorologiei, institute de cercetare şi de educaţie din ţările din bazinul Dunării (Austria, Germania, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Serbia), organisme cu responsabilităţi la nivel local, regional şi naţional.

 

„Plan de utilizare a terenului, inovativ, transnaţional, în zonele de captare a apei din bazinul Dunării”

 

Obiectivul general al proiectului constă în iniţierea unei acţiuni concertate, avansate în zona bazinului Dunării, pentru  stabilirea unei strategii de punere în aplicare a unui  plan de utilizare a terenului, inovativ, transnaţional, în zonele de captare a apei din bazinul Dunării. Scopul acestuia este de a contribui la protecţia durabilă a resurselor de apă  şi îmbunătăţirea prevenirii riscului de inundaţii prin stimularea cooperării transnaţionale şi trans-sectoriale între principalii factori interesaţi implicaţi în proiect şi menţinerea acestei cooperări şi după finalizarea proiectului. De aceea, în proiectul CAMARO-D sunt implicaţi parteneri din diferite zone geografice precum şi din domenii ştiinţifice şi guvernamentale de responsabilitate, diferite.

În cadrul proiectului se urmăreşte  îmbunătăţirea managementului utilizării terenurilor în zonele de captare în scopul reducerii scurgerilor apelor pe versanţi, compactării solului şi a poluării; protejarea resurselor de apă împotriva impactului negativ al utilizării terenurilor şi a schimbărilor climatice (procesele de eroziune laterală, mâl, aflux de lemn, moloz, extinderea speciilor invazive). De altfel, una din activităţile importante în cadrul acestui proiect s-a concretizat cu vizita de studiu în Zona pilot a proiectului, Bazinul Râului Putna – Vrancea , organizată împreuna cu Liceul ,,Simion  Mehedinţi’’ Vidra - Vrancea, cu sprijinul Institutul Naţional de Cercetare, Dezvoltare în Silvicultură INCDS (ICAS) "Marin Drăcea", Universitatea Petrol – Gaze Ploieşti, SC Plobil Consulting - Carei, PFA Sevastel Mircea, SC EuroGate SRL). Tema: “Aportul folosinţei terenurilor şi a bazinetelor hidrografice mici în circuitul apei”

 

Elevilor şi profesorilor  liceului din Vidra, le-au fost puse la dispoziţie  informaţii privind bazinul hidrografic Putna -Vrancea, bazin pilot în cadrul proiectului CAMARO-D. Au putut vedea la faţa locului lucrări de corectare a torenţilor, lucrări de împădurire a terenurilor degradate în perimetrele de ameliorare Sărat si Scaune - Valea Sării; Caciu – Bîrseşti, le-au fost  furnizate date de monitorizare a parametrilor meteo şi hidrologici privind eficienţa culturilor forestiere de protecţie (perimetrul Caciu – Bîrseşti).

„Suntem în bazinul torenţial  Caciu-Bîrseşti, o zonă în care au existat /există,  terenuri degradate, foarte puternic degradate: eroziune in suprafaţă, eroziune în adâncime, chiar şi alunecări de teren, împădurite în perioada anilor 1977-1980. Soluţia de împădurire a fost cu pin silvestru. Terenurile fiind puternic degradate, a fost nevoie de consolidarea terenului. S-au executat terase armate vegetal, cătina asigurând - în prima instanţă - condiţiile  de stabilitate a terenului pentru instalarea pinului. Soluţia concepută şi realizată experimental de generaţia anterioară din cercetare, a obţinut brevetul de invenţie, recunoscută  la nivel internaţional”, spune dr. ing. Cristinel Costandache I.N.C.D.S - Staţiunea Focşani

 

- Mi se pare că pinul suferă..., zic.

 

„Se pare, dar este într-o stare  destul de bună pentru condiţiile oferite. Practic sunt terenuri fără sol, fără elemente nutritive. Aceste culturi au fost create  pentru ameliorarea şi valorificarea  terenului.”

 

- Sunt de sacrificiu? întreb.

 

„Sunt culturi provizorii...”

 

- Câţi ani de viaţă le daţi? întreb.

 

„Pinul Silvestru are o viaţă a exploatabilităţii la culturile normale de 60-80 de ani. În condiţiile noastre extreme putem merge până la 50-60 de ani. Pe ici, pe colo, se mai usucă, mai suferă rupturi, vătămări de vânt, de zăpadă, datorită furtunilor şi schimbărilor climatice din ultimul timp. Pe Valea Putnei există  condiţii naturale favorizante în acest sens: o fragmentare a reliefului, o densitate a reţelei hidrografice mult mai mare, care favorizează apariţia eroziunii şi alunecărilor de teren. Pentru terenurile degradate soluţia ar fi  să ţinem cât  mai mult terenul acoperit cu vegetaţie forestieră . Pe un teren despădurit  apa se scurge până la sută la sută.”

 

- Vi s-au părut interesaţi de proiect  elevii Liceului „Simion Mehedinţi”?

 

„Da, întotdeauna am avut  o colaborare excelentă cu această unitate de învăţământ. Dacă doar 10 la sută dintre elevi ar fi interesaţi, tot am fi satisfăcuţi, pentru că informaţia  ar fi transmisă mai departe”, spune dr. ing. Cristinel Costandache I.N.C.D.S - Staţiunea Focşani -  partener în proiect.

 

- Cât rău au făcut tăierile agresive pădurilor? îl întreb pe ing.Vică Petrişor, şef serviciu - Rnp Romsilva - Bucureşti.

„Între 1890  şi 1930, în această zonă s-a tăiat  foarte mult, necontrolat.  Acum nu se mai practică aşa ceva în România. După acel moment a fost nevoie să treacă 67 de ani, să se îndepărteze efectul acelor defrişări.  Acum, în România se taie.Este normal să se taie creşterea pădurii, adică tot ce este surplus, dar se taie controlat. După retrocedarea pădurilor,  neînţelegerea proprietăţii asupra pădurii şi ne urmărirea acestei proprietăţi cam 20-22 de ani - este vorba de 600 000 - 700 000 ha cu mulţi proprietari, tăierile au fost scăpate de sub control. În ultimul timp însă,  prin partea de legiferare şi în urma promiterii unor stimulente, aceste păduri vor fi puse în paza  unor structuri organizate  de administrare. Urmările acestor tăieri se văd deja, au apărut eroziunile”.

 

- Cum apreciaţi interesul tinerei generaţii pentru această mare bogăţie, care este pădurea?           

 

„Ar trebui să re inventăm generaţia de tineri care trăieşte în mediul rural, care înţelege mai bine fenomenele din natură.  Ar trebui să-i stimulăm, să-i determinăm  să se întoarcă în sat ca  biologi, medici veterinari, silvicultori”, a mai spus ing. Vică Petrişor.

 

Un real pericol îl reprezintă, în continuare, torenţii. În opinia specialiştilor aici ar trebui să se investească masiv.

„Torenţii sunt formaţiuni  de eroziune în adâncime care se formază practic pe fiecare vale, mai ales în această zonă (Caciu-Bîrseşti).  Judeţele Buzău, Prahova şi Vrancea sunt cele mai afectate. Torenţii aceştia, pe care îi vedem  în bazinul hidrografic al Putnei, dăunează  foarte mult pădurii în primul rând, dacă nu se iau măsuri de stabilizare  prin lucrări transversale de tip baraj din diverse tipuri de materiale de construcţie, urmate de împădurirea  terasamentelor, dar şi al malurilor.  Urmarea? Formaţiunile  se adâncesc continuu şi transportă cantităţi foarte mari de aluviuni. Pădurea poate fi afectată substanţial  deoarece o anume pantă de pe traseul respectiv va fi distrusă. Puhoaiele de apă  care se formează  pe torenţi smulg copacii şi-i  transportă în aval, în apa mare. De aceea sunt imperios necesare  lucrări transversale  de corecţie”, avertizează prof. Sevastel Mircea - catedra de combaterea eroziunii solului Academia  de Ştiinţe Agricole şi Silvice  „Gheorghe. Ionescu – Siseşti” - Bucureşti

 

 

Pe tot parcursul  zilei petrecute de către  partenerii în proiectul  CAMARO – D  cu elevii Liceului „Simion Mehedinţi”, din Vidra, aceştia nu s-au dezlipit de  specialiştii de la care au avut multe de învăţat.

Georgiana recunoaşte, nu urmăreşte să facă o carieră în silvicultura, dar gândul ei tot la pădure este.

 

„Visul meu este să urmez o carieră în poliţie. Mi-ar plăcea foarte mult să apăr pădurea  de  oamenii care taie ilegal, din această postură de om al legii/”. 

„Sunt la clasa de silvicultură”, spune Cristi Drăgan.” Ne aflăm azi aici din cauza  factorilor care duc  la distrugerea mediului: defrişarea excesivă din ultimii ani, care a condus  la părăsirea de către animalele sălbatice a habitatului lor natural. Trebuie să facem o schimbare altfel pădurile vor fi defrişate, iar mediul se va degrada în continuare.”

 

- Mai are pădurea vreo speranţă întreb.

„Da, mă bazez pe reîmpădurire, pe oamenii de bună credinţă care înţeleg că defrişarea este un lucru cu efecte negative, care duc la distrugerea naturii, a biocenozei şi ne răneşte şi pe noi. Am speranţă în tinerii care, cu  ajutorul profesorilor, a şcolii, vor învăţa să respecte şi să protejeze natura. ” spune Valentin.

„ Eu iubesc foarte mult pădurea, spune Nicoleta,  iubesc şi animalele, dar oamenii nu-şi dau seama  că le fac mult rău distrugându-le habitatul.  Vreau să fiu medic veterinar, să fiu mereu aproape de animale!”.

 

Interesul acestui liceu este lesne de observat, fapt confirmat şi de către directorul şcolii .      

„Avem copii cu specializarea resurse naturale şi protecţia muncii, elevi cu specializarea  silvicultură, pentru care reprezintă exemple bune, exemple  de buna practică, în care se îmbină partea teoretică din clasă cu partea  practică pe care o pot vedea şi simţi la  faţa locului. Suntem încântaţi că suntem parteneri în multe activităţi. Mulţumim celor care se implică şi care tind să fie alături de noi,” ne-a spus prof. Adela Potop, directorul Liceului „Simion Mehedinţi”, din comuna  Vidra.

 

Proiectul internaţional CAMARO-D  are o durată de 30 de luni - ianuarie 2017 – iulie 2019,   fiind bugetat  prin Programul de Cooperare Transnaţională Dunărea 2014 – 2020.

( Janine VADISLAV )


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.