Pădurea este casa apelor.CAMARO - D / Proiect internațional cu Zona pilot , Bazinul Râului Putna – Vrancea
Regia Naţională a Pădurilor – ROMSILVA, împreună cu Agenţia Naţională de Meteorologie şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, sunt parteneri în proiectul internaţional CAMARO-D - “Cooperare pentru practici avansate de management al impactului utilizării terenurilor asupra regimului apei în bazinul hidrografic al Dunării, care beneficiază de finanţare FEDR (Fondul European pentru Dezvoltare Regională), întâlnirea de lucru fiind una din activităţile importante ale acestui proiect.
Liderul proiectului este Ministerul Federal al Austriei pentru Agricultură, Păduri, Mediu şi Managementul Apelor, Viena, Austria, iar consorţiul proiectului este format din 23 de instituţii şi autorităţi publice cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului, gospodăririi apelor, pădurilor, meteorologiei, institute de cercetare şi de educaţie din ţările din bazinul Dunării (Austria, Germania, Slovenia, Ungaria, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Serbia), organisme cu responsabilităţi la nivel local, regional şi naţional.
„Plan de utilizare a terenului, inovativ, transnaţional, în zonele de captare a apei din bazinul Dunării”
Obiectivul general al proiectului constă în iniţierea unei acţiuni concertate, avansate în zona bazinului Dunării, pentru stabilirea unei strategii de punere în aplicare a unui plan de utilizare a terenului, inovativ, transnaţional, în zonele de captare a apei din bazinul Dunării. Scopul acestuia este de a contribui la protecţia durabilă a resurselor de apă şi îmbunătăţirea prevenirii riscului de inundaţii prin stimularea cooperării transnaţionale şi trans-sectoriale între principalii factori interesaţi implicaţi în proiect şi menţinerea acestei cooperări şi după finalizarea proiectului. De aceea, în proiectul CAMARO-D sunt implicaţi parteneri din diferite zone geografice precum şi din domenii ştiinţifice şi guvernamentale de responsabilitate, diferite.
În cadrul proiectului se urmăreşte îmbunătăţirea managementului utilizării terenurilor în zonele de captare în scopul reducerii scurgerilor apelor pe versanţi, compactării solului şi a poluării; protejarea resurselor de apă împotriva impactului negativ al utilizării terenurilor şi a schimbărilor climatice (procesele de eroziune laterală, mâl, aflux de lemn, moloz, extinderea speciilor invazive). De altfel, una din activităţile importante în cadrul acestui proiect s-a concretizat cu vizita de studiu în Zona pilot a proiectului, Bazinul Râului Putna – Vrancea , organizată împreuna cu Liceul ,,Simion Mehedinţi’’ Vidra - Vrancea, cu sprijinul Institutul Naţional de Cercetare, Dezvoltare în Silvicultură INCDS (ICAS) "Marin Drăcea", Universitatea Petrol – Gaze Ploieşti, SC Plobil Consulting - Carei, PFA Sevastel Mircea, SC EuroGate SRL). Tema: “Aportul folosinţei terenurilor şi a bazinetelor hidrografice mici în circuitul apei”
Elevilor şi profesorilor liceului din Vidra, le-au fost puse la dispoziţie informaţii privind bazinul hidrografic Putna -Vrancea, bazin pilot în cadrul proiectului CAMARO-D. Au putut vedea la faţa locului lucrări de corectare a torenţilor, lucrări de împădurire a terenurilor degradate în perimetrele de ameliorare Sărat si Scaune - Valea Sării; Caciu – Bîrseşti, le-au fost furnizate date de monitorizare a parametrilor meteo şi hidrologici privind eficienţa culturilor forestiere de protecţie (perimetrul Caciu – Bîrseşti).
„Suntem în bazinul torenţial Caciu-Bîrseşti, o zonă în care au existat /există, terenuri degradate, foarte puternic degradate: eroziune in suprafaţă, eroziune în adâncime, chiar şi alunecări de teren, împădurite în perioada anilor 1977-1980. Soluţia de împădurire a fost cu pin silvestru. Terenurile fiind puternic degradate, a fost nevoie de consolidarea terenului. S-au executat terase armate vegetal, cătina asigurând - în prima instanţă - condiţiile de stabilitate a terenului pentru instalarea pinului. Soluţia concepută şi realizată experimental de generaţia anterioară din cercetare, a obţinut brevetul de invenţie, recunoscută la nivel internaţional”, spune dr. ing. Cristinel Costandache I.N.C.D.S - Staţiunea Focşani
- Mi se pare că pinul suferă..., zic.
„Se pare, dar este într-o stare destul de bună pentru condiţiile oferite. Practic sunt terenuri fără sol, fără elemente nutritive. Aceste culturi au fost create pentru ameliorarea şi valorificarea terenului.”
- Sunt de sacrificiu? întreb.
„Sunt culturi provizorii...”
- Câţi ani de viaţă le daţi? întreb.
„Pinul Silvestru are o viaţă a exploatabilităţii la culturile normale de 60-80 de ani. În condiţiile noastre extreme putem merge până la 50-60 de ani. Pe ici, pe colo, se mai usucă, mai suferă rupturi, vătămări de vânt, de zăpadă, datorită furtunilor şi schimbărilor climatice din ultimul timp. Pe Valea Putnei există condiţii naturale favorizante în acest sens: o fragmentare a reliefului, o densitate a reţelei hidrografice mult mai mare, care favorizează apariţia eroziunii şi alunecărilor de teren. Pentru terenurile degradate soluţia ar fi să ţinem cât mai mult terenul acoperit cu vegetaţie forestieră . Pe un teren despădurit apa se scurge până la sută la sută.”
- Vi s-au părut interesaţi de proiect elevii Liceului „Simion Mehedinţi”?
„Da, întotdeauna am avut o colaborare excelentă cu această unitate de învăţământ. Dacă doar 10 la sută dintre elevi ar fi interesaţi, tot am fi satisfăcuţi, pentru că informaţia ar fi transmisă mai departe”, spune dr. ing. Cristinel Costandache I.N.C.D.S - Staţiunea Focşani - partener în proiect.
- Cât rău au făcut tăierile agresive pădurilor? îl întreb pe ing.Vică Petrişor, şef serviciu - Rnp Romsilva - Bucureşti.
„Între 1890 şi 1930, în această zonă s-a tăiat foarte mult, necontrolat. Acum nu se mai practică aşa ceva în România. După acel moment a fost nevoie să treacă 67 de ani, să se îndepărteze efectul acelor defrişări. Acum, în România se taie.Este normal să se taie creşterea pădurii, adică tot ce este surplus, dar se taie controlat. După retrocedarea pădurilor, neînţelegerea proprietăţii asupra pădurii şi ne urmărirea acestei proprietăţi cam 20-22 de ani - este vorba de 600 000 - 700 000 ha cu mulţi proprietari, tăierile au fost scăpate de sub control. În ultimul timp însă, prin partea de legiferare şi în urma promiterii unor stimulente, aceste păduri vor fi puse în paza unor structuri organizate de administrare. Urmările acestor tăieri se văd deja, au apărut eroziunile”.
- Cum apreciaţi interesul tinerei generaţii pentru această mare bogăţie, care este pădurea?
„Ar trebui să re inventăm generaţia de tineri care trăieşte în mediul rural, care înţelege mai bine fenomenele din natură. Ar trebui să-i stimulăm, să-i determinăm să se întoarcă în sat ca biologi, medici veterinari, silvicultori”, a mai spus ing. Vică Petrişor.
Un real pericol îl reprezintă, în continuare, torenţii. În opinia specialiştilor aici ar trebui să se investească masiv.
„Torenţii sunt formaţiuni de eroziune în adâncime care se formază practic pe fiecare vale, mai ales în această zonă (Caciu-Bîrseşti). Judeţele Buzău, Prahova şi Vrancea sunt cele mai afectate. Torenţii aceştia, pe care îi vedem în bazinul hidrografic al Putnei, dăunează foarte mult pădurii în primul rând, dacă nu se iau măsuri de stabilizare prin lucrări transversale de tip baraj din diverse tipuri de materiale de construcţie, urmate de împădurirea terasamentelor, dar şi al malurilor. Urmarea? Formaţiunile se adâncesc continuu şi transportă cantităţi foarte mari de aluviuni. Pădurea poate fi afectată substanţial deoarece o anume pantă de pe traseul respectiv va fi distrusă. Puhoaiele de apă care se formează pe torenţi smulg copacii şi-i transportă în aval, în apa mare. De aceea sunt imperios necesare lucrări transversale de corecţie”, avertizează prof. Sevastel Mircea - catedra de combaterea eroziunii solului Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe. Ionescu – Siseşti” - Bucureşti
Pe tot parcursul zilei petrecute de către partenerii în proiectul CAMARO – D cu elevii Liceului „Simion Mehedinţi”, din Vidra, aceştia nu s-au dezlipit de specialiştii de la care au avut multe de învăţat.
Georgiana recunoaşte, nu urmăreşte să facă o carieră în silvicultura, dar gândul ei tot la pădure este.
„Visul meu este să urmez o carieră în poliţie. Mi-ar plăcea foarte mult să apăr pădurea de oamenii care taie ilegal, din această postură de om al legii/”.
„Sunt la clasa de silvicultură”, spune Cristi Drăgan.” Ne aflăm azi aici din cauza factorilor care duc la distrugerea mediului: defrişarea excesivă din ultimii ani, care a condus la părăsirea de către animalele sălbatice a habitatului lor natural. Trebuie să facem o schimbare altfel pădurile vor fi defrişate, iar mediul se va degrada în continuare.”
- Mai are pădurea vreo speranţă întreb.
„Da, mă bazez pe reîmpădurire, pe oamenii de bună credinţă care înţeleg că defrişarea este un lucru cu efecte negative, care duc la distrugerea naturii, a biocenozei şi ne răneşte şi pe noi. Am speranţă în tinerii care, cu ajutorul profesorilor, a şcolii, vor învăţa să respecte şi să protejeze natura. ” spune Valentin.
„ Eu iubesc foarte mult pădurea, spune Nicoleta, iubesc şi animalele, dar oamenii nu-şi dau seama că le fac mult rău distrugându-le habitatul. Vreau să fiu medic veterinar, să fiu mereu aproape de animale!”.
Interesul acestui liceu este lesne de observat, fapt confirmat şi de către directorul şcolii .
„Avem copii cu specializarea resurse naturale şi protecţia muncii, elevi cu specializarea silvicultură, pentru care reprezintă exemple bune, exemple de buna practică, în care se îmbină partea teoretică din clasă cu partea practică pe care o pot vedea şi simţi la faţa locului. Suntem încântaţi că suntem parteneri în multe activităţi. Mulţumim celor care se implică şi care tind să fie alături de noi,” ne-a spus prof. Adela Potop, directorul Liceului „Simion Mehedinţi”, din comuna Vidra.
Proiectul internaţional CAMARO-D are o durată de 30 de luni - ianuarie 2017 – iulie 2019, fiind bugetat prin Programul de Cooperare Transnaţională Dunărea 2014 – 2020.
( Janine VADISLAV )
