Brand voice

Județele României au nevoie de echilibrare economică. Avem, în aceeași regiune de dezvoltare, polul sărăcie iși campionul la performanță

Ziarul de Vrancea
5 iun 2018 1130 vizualizări

Declarație de presă deputat  PNL Vrancea, Ion Ștefan

Județul Vrancea a contribuit, anul trecut, cu numai 1,03% la Produsul Intern Brut la nivel național, după cum arată datele Comisiei  Naționale de Strategie și Prognoză (CNSP). Această  cifră poziționează  Vrancea  în  topul  județelor cu cele mai  mici  contribuții la PIB. Vrancea  reușește   să se poziționeze  deasupra  județului  Teleorman, care contribuie cu un procent la PIB, diferența  de ”sărăcie” între  cele  douăf ăcând-o numai 0,3%.

Aceste cifre trebuie să dea de gândit serios celor care conduc de decenii viața administrativă și politică a județului și a municipiului reședință de județ. Datele publicate de CNSP arată că investitorii, în continuare, fug de județul nostru, iar unul dintre motivele pentru care firmele nu aleg Vrancea pentru a deschide o afacere este lipsa infrastructurii, în special cea rutieră. Nu degeaba moldovenii au organizat un miting auto pentru a trage un semnal de alarmă Guvernului PSD-ALDE să scoată din sertare proiectele pentru autostrada Moldova Sud, care să treacă și prin Focșani, și pentru autostrada Moldova Nord, care să lege regiunea noastră de Ardeal.

Surzenia și incompetența de care dau dovadă guvernanții, de la Dragnea, Dăncilă și până la cei locali, Marian Oprișan și Cristi Misăilă, pe care îi văd impasibili și lipsiți de dorința de a scoate Vrancea și Focșaniul din subdezvoltare, vor condamna în continuare județele Moldovei, și pe noi, vrâncenii, la sărăcie.

Raportându-ne la Regiunea de Sud-Est, din care fac parte județele Constanța, Tulcea, Brăila, Buzău, Galați și Vrancea, aceasta a contribuit cu 90,9 miliarde lei la PIB, în 2017, ceea ce înseamnă puțin peste 10 procente din totalul național.

Pe locul I la contribuția la PIB se regăsește Regiunea București-Ilfov, cu 27,3% din PIB, în timp ce pe locul II se află Regiunea Sud Muntenia cu 12%.

În Regiunea de Sud-Est, Vrancea a contribuit cu numai 10% din PIB-ul pe zonă, județul  nostru  fiind  depășit de Constanța cu 43%, Galați cu 16% și  Buzău cu 14%.

Din datele  oficiale, se poate  sesiza o deplasare a performanţelor  spre  vestul  ţării, unde   Timiş  ocupă prima poziţie, cu o contribuție la PIB-ul național de aproape  cinci ori  mai mare decât  performața  județului  Vrancea, urmat de  Constanţa, județ de care s-a apropiat la mică  distanţă şi  Clujul. „Lanterna  roşie”este Covasna (sub 1%), iar nouă  judeţe se situează sub pragul de 1% din PIB, atins în 2017 de Teleorman.

Din cele 11 judeţe cu rezultate mai  slabe,trei sunt din Moldova.

Analiza CNSP arată  contraste intraregionale, cum ester  aportul dintre Vrancea și  Constanța, de 1,03% la 4,58%, de la polul  sărăciei la al doilea  cel  mai performant județ din România, cu un impact chiar mai  puternic  decât cele dintre  regiuni.

Contrastele și  diferențele de dezvoltare ar  trebui  atenuate rapid, dacă s-ar aloca fondurile şi pentru echilibrare între  judeţele  din aceeaşi  zonă din România.Avem  nevoie de o echilibrare a nivelului de trai al cetățenilor  dintr-o regiune, care nu se poate face decât prin  investiții în  economie. 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.