„Isprăvile ” râsului Goru provenit din Munții Vrancei, zona Greşu, în Slovenia
Goru și Cătălin, doi dintre masculii de râs relocați în Slovenia în cadrul proiectului LIFE Lynx, implementat de Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB) Focșani, în parteneriat cu Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, au avut mai multe rânduri de urmași confirmați, au transmis marți reprezentanții asociației vrâncene.
"Doi dintre masculii de râs relocați din România în Slovenia în cadrul proiectului LIFE Lynx implementat de ACDB în parteneriat cu Regia Națională a Pădurilor - Romsilva par a fi adevărați crai printre femelele locale! Conform rapoartelor, masculul Goru, provenit din zona Munților Vrancei, are deja cinci rânduri de urmași, iar masculul Cătălin, capturat în zona Pralea, are trei reproduceri confirmate. Noi le ținem pumnii și pentru acest sezon ca să umple cu gene românești toată zona Dinarică", au transmis reprezentanții Asociației pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB) Focșani
În ultimii cinci ani, din România au plecat către Slovenia și Croația nu mai puțin de zece exemplare de râs, în cadrul proiectului LIFE Lynx,implementat de Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB) Focșani, în parteneriat cu Regia Națională a Pădurilor - Romsilva, proiect menit să salveze populația de râs din regiunea munților Dinari și sud-estul Alpilor de la dispariție.
Astfel, au fost relocați o femelă, Aida, și nouă masculi: Goru, Doru, Cătălin, Boris, Alojzije, Tris, Zois, Blisk și Kras, cu vârste între un an și șase - șapte ani. Primul râs transferat în 2019 a fost Goru, prins la Greșu, în Vrancea. Imediat cum a fost eliberat, s-a împerecheat cu o femelă rezidentă și au avut doi sau trei pui, unii monitorizați la rândul lor prin GPS. Ulterior, au fost confirmate și alte împerecheri ale acestuia. Femela Aida, translocată în 2021 în Alpi, a avut la rândul ei trei pui. Neconfirmate, mai există alte două cazuri de râși care au avut pui. Exemplarele de râs au fost capturate din zona Carpaților Orientali, cu zona Parcului Natural Putna - Vrancea, la Pralea și Dărmănești în județul Bacău, precum și din Tarcău în județul Neamț.
"Din informațiile pe care le avem, știm că și femela care a fost transferată în Alpi a avut două reproduceri, o altă reproducere fiind confirmată la un exemplar de râs în urmă cu circa unu, doi ani. Din nefericire, urma acestuia, dar și a altor exemplare, s-a pierdut, în sensul că nu le mai funcționează colierele. Dar este posibil ca și aceștia să fi avut la rândul lor mai multe reproduceri. În prezent, cinci dintre râșii relocați din România în Slovenia și Croația mai sunt monitorizați cu coliere GPS. Cu excepția celor a căror prezență nu a mai fost confirmată prin nicio metodă, ceilalți sunt încă observați pe camerele amplasate în teren", a declarat, pentru AGERPRES, Teodora Sin, cercetător în cadrul ACDB.
Cu suportul RNP Romsilva, Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice (ACDB) Focșani s-a aflat în prima linie a proiectului încă de la început, ei fiind cei care au evaluat și selectat zonele de captură a râșilor în Carpații Orientali din România, dar au și capturat și ajutat la translocarea râșilor în Slovenia și Croația.
"Proiectul LIFE Lynx a început oficial în 2017 și va fi finalizat în Slovenia - Croația - Italia în 2024, iar în România a fost finalizat în primăvara anului 2023, cu ultimul an de captură. Neoficial, proiectul a început însă înainte de 2017, prin proiecte mai mici de conștientizare a populației locale în privința importanței râsului și, în același timp, creșterea acceptanței din partea grupurilor implicate în gestionarea faunei sălbatice din Slovenia și Croația și chiar a publicului general, pentru că râșii ajung în zone care sunt în mare parte locuite. Scopul proiectului este de a repopula zonele munților Dinarici și Alpilor sud-estici, unde există o populație de râs reintrodusă prin anii '70, pentru că din acea zonă râsul a dispărut complet la sfârșitul secolului XIX. Atunci au fost reintroduși râși tot din populația carpatică, în principal din Slovacia, dar numărul mic de indivizi nu a permis ca populația să se refacă, din cauza problemelor de consangvinizare. Din acest motiv, proiectul este foarte important", a precizat Teodora Sin.
Conform ultimelor estimări, care datează din 2015, în România se presupune că ar fi peste 50% din populația totală de râs din populația carpatică, cea mai sănătoasă din Europa și cu conectivitate a habitatelor mare. În 2015, numărul râșilor a fost estimat la circa 1.200-1.500 de exemplare. Însă acest număr este relativ, râsul fiind o specie greu de monitorizat.
Citiți întreg articolul publicat agerpres.ro accesând titlul alăturat Vrancea:Doi dintre masculii de râs relocați în Slovenia au avut mai multe rânduri de urmași confirmate
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Brand voice
