Brand voice

Noul Cod de Procedură Civilă explicat pe înţelesul tuturor

Ziarul de Vrancea
20 mar 2013 2631 vizualizări
Noul Cod de Procedură Civilă a intrat în vigoare pe 15 februarie-Între noile prevederi pot fi amintite următoarele :Maşinile supuse executării silite pot fi oprite în trafic, judecătorii anticipează finalul procesului, iar citaţia vine pe email

 
Noul Cod de Procedură Civilă a intrat în vigoare pe, 15 februarie 2013,  aducand câteva schimbări importante în privinţa modului de desfăşurare al proceselor civile. Nu toate prevederile din noul  Cod de Procedură Civilă au intrat în vigoare la data  susamintită, o parte dintre ele fiind amânate la propunerea Ministerului Justiţiei. Între  prevederile care sunt aplicabile de la data de 15 .02.2013 se numără ,spre exemplu, aceea care prevede  că judecătorii vor stabili de la începutul procesului data la care vor pronunţa o decizie.
Între prevederile neaplicabile,încă, poate fi amintită aceea  ce spune că autoturismele supuse executătii silit pot fi ”reţinute” în trafic.În opinia mai multor specialişti  acesta nu se va  putea fi aplicată prea rapid.Tot potrivit noilor prevederi ale  Codului  de Procedură Civilă  cea mai mare parte a  proceselor urmează să se deruleze de acum  în doar două faze -  fond şi apel.Până  acum procesele se judecau în trei faze, ultima fiind recursul.


Estimarea duratei procesului poate fi considerata una din cele mai importante prevederi  ale Codului de Procedură Civilă.Astfel  judecătorul va trebui să estimeze o dată la care ar uma sa pronunţe o decizie.  Art. 238 prevede următoarele:  ”(1) La primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, judecătorul, după ascultarea părţilor, va estima durata necesară pentru cercetarea procesului, ţinând cont de împrejurările cauzei, astfel încât procesul să fie soluţionat într-un termen optim şi previzibil. Durata astfel estimată va fi consemnată în încheiere. (2) Pentru motive temeinice, ascultând părţile, judecătorul va putea reconsidera durata prevazută la alin. 1”


Unul dintre judecătorii  care a făcut parte din comisia de elaborare a legii de punere în aplicare a Noului Cod de Procedură Civilă - Liviu Zidaru de la Tribunalul Bucureşti -preciza întrebat de redactorii gandul.info că în opinia sa sa estimarea dutarei proceselor va fi făcută de judecători pe baza propriei experienţe.
”Ca judecător cam ştii cât durează un proces pe o anumită speţă şi în baza documentelor poţi să faci o estimare care oricum poate fi ulterior rectificată. Aspectul pozitiv este că părţile sunt informate că procesul durează cam trei luni si că nu poate fi lălăit, ei având poate impresia că durează mai mult”, a explicat Liviu Zidaru
Important de ,menţionat legat de acestă prevedere este şi faptul că se poate depune plângere prentru tergiversarea procesului.Astfel conform  Noului Cod de Procedură Cvilă  justiţiabilul simplu are posibilitatea de a depune o plângere în cazul în care crede că procesul său este tergiversat fără motiv.  Această procedură este prevăzută la articolul 522 din noul cod.
”Art. 522. - (1) Oricare dintre părti, precum şi procurorul care participă la judecată pot face contestaţie prin care, invocând încălcarea dreptului la soluţionarea procesului într-un termen optim şi previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru ca aceasta situaţie să fie înlăturată.”
Potrivit acestei prevederi, plângerea pentru tergiversare este judecată în primă fază de judecătorul care deliberează în dosarul civil. Dacă plângerea este respinsă, atunci cel care a depus plângerea poate face recurs, care va fi judecat de un alt complet.
Tot judecătorul Liviu Zidaru care a făcut parte din comisia de elaborare a legii de punere în aplicare a Noului Cod de Procedură Civilă explică  însă la solicitarea redactorilor gandul.info în  ce condiţii se poate depune o asemenea  plângere:”Plângerea de tergiversare se depune pentru motive concrete. Spre exemplu un expert nu a depus la dosar o expertiză în termenul prevăzut fără a avea vreo motivaţie. Sau se poate depune plângere pentru tergiversare dacă judecătorul nu şi-a motivat hotărârea în termen de 20 de zile”


Despre ”rechiziţionarea” maşinilor în trafic


Noul Cod de Procedură Civilă mai prevede şi că un autovehicul suspus sechestrării în urma unei proceduri de executare silită poate fi oprit în trafic de poliţiştii de la Poliţia Rutieră.
”Organul de poliţie rutieră va putea opri în trafic autovehiculul sechestrat şi va proceda la ridicarea certificatului de înmatriculare, a cărţii de identitate, punând în vedere conducatorului autovehiculului că bunul este sechestrat şi să se prezinte într-un termen rezonabil la executorul judecătoresc. Totodată va anunţa, de îndată, executorul judecătoresc care a aplicat măsura prevăzuta la alin. ”, se menţionează în Noul Cod de Procedură Civilă.
Legat de amintita prevedere avocata Roxana Vlăsceanu a declarat pentru gândul că, în principiu, maşinile ar putea fi sechestrate chiar în trafic dar că în acest moment nu există o metodologie clară. ”În principiu, autovehiculele ar putea fi sechestrate în trafic de poliţisti, dar nu este clar până în acest moment cum se va întâmpla asta. Până în acest moment din ce ştiu nu există o metodologie clară care să prevadă cum se va proceda”, a declarat avocata Roxana Vlăsceanu
Referitor la aceiaşi prevedere , judecătorul Liviu Zidaru susţine că ea nu este gandită să fie una catostrafală şi că Poliţia Rutieră nu va ”sta la pândă pentru a prinde maşinile supuse executării silite”. Judecătorul a explicat că prevedere privind maşinile a fost introdusă în lege pentru că în procedurile de executare silită pentru datorii maşinile sunt bunurile care pot fi valorificate cel mai rapid.
Important de reţinut este  că acestă prevedere se va aplica numai la cererile de executare silită depuse după data de 15 februarie. Astfel că vom afla abia peste câteva luni dacă Poliţia va rechiziţiona maşinile supuse executării silite chiar în trafic.
Pentru ca acestă prevedere să funcţioneze presupune că Poliţia Rutieră să aibă o bază de date cu maşinile sechestrate în urma unei proceduri de executare silită.


Medierea - ar putea rezolva degrevarea instanţelor


Noul Cod prevede că judecătorul poate recomanda părţilor să soluţioneze conflictul civil prin mediere.În cazul unui proces de partaj,spre exemplu, soţii pot împărţi bunurile amiabil prin intermediul unui mediator. Potrivit legii, mediatorul consemnează înţelegerea care apoi este înscrisă în încheierea judecătorească.
Pot fi rezolvate prin mediere neînţelegerile dintre soţi privitoare la continuarea căsătoriei, partajul de bunuri comune, exerciţiul drepturilor părinteşti, stabilirea domiciliului copiilor, contribuţia părţilor la întreţinerea copiilor sau orice alte neînţelegeri care apar în raporturile dintre soţi cu privire la drepturile de care ei pot dispune potrivit legii.
Odată cu noul Cod de procedură civilă intră în vigoare şi prevederea legată de participarea la şedinţa de informare obligatorie cu privire la avantajele medierii în materie civilă. Prin dispoziţiile Legii 115/2012 s-a instituit obligativitatea informării cu privire la mediere pentru fiecare persoană (fizică sau juridică) care îşi propune deschiderea unui proces judiciar în anumite domenii expres prevăzute de lege. Aceeaşi obligativitate este prevăzută şi pentru părţile care se află deja cu o cauză pe rolul instanţelor de judecată.

Legat de Noul Cod de Procedură Civilă pe  5-6 aprilie 2013 - în Aula Magna a Universitătii Titu Maiorescu - Calea Văcărești, nr. 189, sector 4, București -Profesorul GABRIEL BOROI,împreună cu reputați practicieni ai dreptului, propun o conferință interactivă, în care se vor analiza o serie de instituții procesual-civile care capătă conotații noi, ca urmare a intrării în vigoare a NCPC. Manifestarea este dedicată în special practicienilor, urmărind însă și formarea unor piloni conceptuali de bază la acest moment de cotitură al legislației procesuale din România.Printre personalităţile care au confirmat participarea la lucrările Conferintei se numără: 

Prof. univ. dr. Mona Maria PIVNICERU, Ministrul Justiţiei din România
Prof. univ. dr. Brânduşa ŞTEFĂNESCU, Vicepreședinte al Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă C.C.I.R.
Dr. Gheorghe FLOREA, Preşedintele Uniunii Naţionale a Barourilor din România
Judecător dr. Octavia SPINEANU-MATEI, Director al Institutului Naţional al Magistraturii
Lector univ. dr. Traian-Cornel BRICIU, Facultatea de Drept a Universității din București, Director executiv la Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, avocat
Conf. univ. dr. Gabriela RĂDUCAN, Facultatea de Drept a Universității Titu Maiorescu, formator la Institutul Naţional al Magistraturii, avocat
Judecător Laura RADU, Vicepreședinte al Tribunalului București, formator al Institutului Național al Magistraturii
Lector univ. dr. Claudiu DINU, Facultatea de Drept a Universității din Bucuresti
Judecător dr. Liviu ZIDARU, formator la Institutul Naţional al Magistraturii
Judecător Veronica DĂNĂILĂ, Curtea de Apel București, formator la Institutul Naţional al Magistraturii
Judecător Dumitru Marcel GAVRIȘ, Curtea de Apel București
Bogdan DUMITRACHE, formator la Institutul Naţional al Magistraturii, executor judecătoresc


În cadrul Conferinței va avea loc  de asemenea lansarea cărţii "Noul Cod de procedură civilă. Comentariu pe articole" de Gabriel Boroi, Octavia Spineanu-Matei, Andreia Constanda, Carmen Negrilă, Veronica Dănăilă, Delia Narcisa Theohari, Gabriela Răducan, Dumitru Marcel Gavriș, Flavius Păncescu, Marius Eftimie

 

Citeşte mai mult pe www.hamagiu.ro


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.