In memoriam Constantin Ghiniță - Evanghelistul din Mărășești
Între 1969-1972 a studiat la Institutul Teologic din Sibiu. A debutat cu poezie în ziarul gălățean “Viaţă Nouă”, iar în volum cu „Chemarea Scorpionului” în 1991. Au urmat “Evanghelia a V-a” în 1996, “Nunta Continuă” și “Psalmi” în 2003, “Logodnicul orei patru dimineaţa” în 2004, “Lamentouri” și “În numele tău, Poezie” în 2005, “Evanghelia după Constantin Ghiniţă” și “Însetat, sufletul nostru” în 2006 și ”Evanghelia a V-a. Antologie” în 2007. Laureat al Salonului Literar Dragosloveni în 1975, cofondator de ziare, reviste și cenacluri la Sibiu, Odobești și Mărășești, fondator al Salonului Scriitorilor Vrânceni de Pretutindeni, autor al rubricii ”Predica de Duminică” din ziarul ”Milcovul”, membru al Uniunii Scriitorilor din România, anchetat de Securitate în 1982, Evanghelistul din Mărășești și-a dus crucea cu demnitate până în ultima zi.
”Constantin Ghiniță, poetul crucificat”, Gheorghe Istrate
Încercat de soartă cum nimeni dintre colegii de generație, cu o biografie care ar putea fi ecranizată, C. Ghiniță a fost pe rând, după cum el însuși nota, director de Cămin Cultural, socotitor la CAP și prof. suplinitor la Clipiceşti, magaziner la MAT Ţifeşti, pivnicer la viile Institutului teologic din Sibiu, descărcator de vagoane, noaptea, în Gara Sibiu, manipulant la un depozit de sticlărie, vânzător în piaţă, muncitor la abator, şef de bar în Odobeşti, pedagog la Complexul de Internate “Cuza” din Focşani, cantaragiu şi primitor distribuitor IVC Vrancea, merceolog la IMC ”7 Noiembrie”, scriitor de firme într-un atelier de pictură, lucrător la ”Acumulatorul”, montator piese la Uzina ”23 August”, dactilograf particular, săpător de gropi în Cimitirul Belu, responsabil la cinematograful “Lumina“ din Mărășești, merceolog pe şantierul de construcţii din Adjud, administrator al Stadionului de fotbal Mărăşeşti, metodist Casa de Cultură din Orașul chimiei românești, instructor cultural la Cooperativa Meşteşugărească “Victoria”, corector la ziarul “Milcovul” din Focşani, redactor şi acţionar la ziarul “Milcovul liber”. În sfârșit, din 1997 și până în decembrie 2008, director al Casei de Cultură “Emanoil Petruţ” din Mărăşeşti, iar din 2008 nemuritor alături de colegii de generație Ion Baciu, Ion Panait și Dumitru Pricop. Când se va scrie o lucrare serioasă despre literatura din Vrancea, Constantin Ghiniță va deschide capitolul poeziei religioase. În memoria sa, Casa de Cultură din Odobești va publica un volum antologic și va organiza la sfârșitul acestei luni un moment comemorativ. Până atunci, să-i citim poemele și să-i pomenim numele cu drag pentru că a fost un poet crucificat pe altarul unei României nebune din care au de câștigat numai politicienii! Te iubim Constantin Ghiniță, dragul nostru evanghelist din Mărășești, care ne primeai cu drag și ne omeneai cu o cafea fierbinte la prima oră a dimineții! (Valentin MUSCĂ)
