România, o temă inexistentă în campania electorală din Moldova
România, şi mai ales unirea, reprezintă o temă care lipseşte aproape cu desăvârşire în campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova, ce vor avea loc duminică în Republica Moldova, comentează Radio France International. Doar doi dintre ce nouă candidaţi înscrişi în cursă susţin în mod deschis unirea cu România. Cei doi candidaţi declarat unionişti sunt liderul Partidului Liberal (PL), Mihai Ghimpu, şi lidera Partidului „Dreapta”, Ana Guţu. Ambii sunt cotaţi cu sub 5% dintre intenţiile de vot în sondaje. De altfel, Ghimpu şi-a anunţat vineri retragerea din cursă, precizand că va susţine în continuarea candidatul pro-european, fără să nominalizeze.
Ghimpu a insistat în programul său asupra beneficiilor economice ale unirii cu România prin prisma „intrării automate în Uniunea Europeană„. Ca metode practice de realizare a unirii, liderul PL propune „promovarea proiectului unirii, astfel încât la alegerile parlamentare din 2018 majoritatea parlamentară să fie unionistă” şi „oferirea (în cooperare cu autorităţile române) a cetăţeniei române tuturor celor născuţi înainte de 1940. Abia după aceasta se va purcede la iniţierea unirii, pe motiv că «noi nu am renunţat la această cetăţenie»”.
Guţu este mai directă în mesajul ei şi insistă asupra aspectelor politice. Ca metodă practică de realizare a unirii ea propune „acordarea unui milion de cetăţenii fraţilor noştri de peste Prut — ca să poată vota pentru unire aici, în Republica Moldova, şi să putem sorbi Prutul dintr-o înghiţitură, desfiinţând frontiera odată şi pentru totdeauna!„.
O astfel de propunere este menită să contracareze efectele referendumului prevăzut de Constituţie, în condiţiile în care o astfel de majoritate este practic imposibil de obţinut astăzi în Republica Moldova.
"Jandarmul român care bătea localnici"
În afară de cei doi candidaţi declarat unionişti, ceilalţi candidaţi înscrişi în turul întâi menţionează rar chestiunea unirii şi în general sunt fie împotrivă, fie vagi. Cel care a abordat într-un mod pronunţat ostil tema unirii a fost favoritul primului tur, liderul Partidului Socialiştilor (PSRM), Igor Dodon, care într-un manifest electoral a reluat tema „jandarmului român„.
Aceasta a fost una dintre temele preferate ale propagandei sovietice după 1944, care specula abuzurile făcute de administraţia românească la est de Prut în perioadele 1918 – 1940 şi 1941 – 1944, între care „jandarmul român care bătea localnici” ocupa un loc de frunte. O astfel de temă revine din când în când în discursul politicienilor pro-Rusia, cum este Dodon, şi are un anumit ecou în rândul nostalgicilor perioadei sovietice.
Ghimpu i-a răspuns lui Dodon, publicând fotografia purtătoarei de cuvânt a Jandarmeriei Române, Irina Drăgan, declarată de un site american cea mai frumoasă femeie în uniformă din lume. În rest, unirea cu România a fost menţionată sporadic. De pildă, Maia Sandu, candidată a forţelor de centru-dreapta pro-europene cu cele mai mari şanse de calificare în turul doi alături de Dodon, a declarat că ar vota în favoarea unirii într-un ipotetic referendum, dar nu a făcut alte declaraţii notabile pe această temă.
Liderul Partidului Democrat (PDM), Marian Lupu, care s-a retras miercuri din cursă, pentru a o susţine pe Maia Sandu, insistă pe „statalitatea Republicii Moldova„ se declară moldovean care vorbeşte moldoveneşte şi în mod indirect arată că se opune unirii.
Liderul Partidul Popular European (PPEM), fostul prim ministru, Iurie Leancă, evită întotdeauna un răspuns tranşant la întrebare, explicând că România şi Republica Moldova se vor regăsi în viitor împreună în UE.
Cine sunt cei doi favoriţi
Opt candidaţi au rămas în cursa pentru Preşedinţia Republicii Moldova înainte de primul tur de scrutin, dar doar doi au şanse reale să joace "finala". Cine sunt aceştia?
Maia Sandu este preşedintele Partidului Acţiune şi Solidaritate şi a fost ministru al educaţiei (2012 - 2015). Programul Maiei Sandu, a fost numit „Contract cu cetăţenii”. Astfel, în primul punct al contractului Sandu garantează că Preşedinţia va deveni „vocea oamenilor”. Mai mult, ea a sugerat că mandatul actualului preşedinte Nicolae Timofti, poreclit „raţa mută”, nu a fost simţit de cetăţeni. Dacă va fi aleasă preşedinte al ţării, Maia Sandu promite că va efectua prima deplasare în Occident, spre deosebire de contracandidatul său socialist, şi că va face tot ce îi stă în putere pentru a apropia Republica Moldova de Uniunea Europeană. În privinţa desemnării responsabililor în funcţii-cheie numite de preşedinte, ea dă asigurări că va numi „oameni integri”, spre deosebire de Dodon care vrea să pună accent pe „patrioţi”. Maia Sandu mai promite că va pune capăt, prin iniţiativă legislativă, intenţiei firmelor înregistrate în zonele offshore de a avea acţiuni în bănci şi instituţii publice.
La fel ca şi Dodon, fostul ministru al Educaţiei dă asigurări că vinovaţii de „furtul miliardului” vor fi pedepsiţi. Spre deosebire de liderul socialiştilor însă, Maia Sandu susţine că va cere ajutorul organizaţiilor internaţionale pentru a investiga cazul şi a recupera banii.
Contracararea acţiunilor unioniste
De partea cealaltă, Igor Dodon este liderul Partidului Socialiştilor, fost ministru al economiei (2006 - 2009) şi viceprim-ministru (2008 - 2009)
Igor Dodon s-a lansat oficial în campania prezidenţială pentru alegerile din 30 octombrie 2016 cu sloganul „Moldova are viitor”.
Liderul PSRM, care crede că ar putea câştiga din primul tur de scrutin, susţine că luptă pentru securitatea statului, neutralitate şi identitate moldovenească. El promite o economie puternică, dreptate socială şi relaţii de prietenie cu Rusia. „Din acest an începe eliberarea Republicii Moldova. Primul decret va fi cu privire la furtul secolului, pe care hoţii de la guvernare vor să-l pună pe spatele cetăţenilor. Al doilea decret va avea ca scop relansarea relaţiilor economice cu Rusia, iar al treilea va fi contracararea acţiunilor unioniste din ultimul timp, anti-statale şi anti-naţionale”, a declarat Igor Dodon. Candidatul pro-rus şi-a exprimat speranţa că după alegeri politica în ţară va fi de mai bună calitate, „mai aproape de popor, cu un şef de stat ferm şi cu caracter”.
