Brand voice

2VIDEO!!! Nini Săpunaru: "Modificările la legea supermarketurilor vor produce o revoluţie"

Mihai Boicu
27 mai 2016 4205 vizualizări
Deputatul PNL Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, spune că modificările pe care vrea să le aducă Legii privind comercializarea produselor alimentare vor duce la o scădere mare a preţurilor din supermaketuri.

 

 

OBS.-VIDEO2:Discursul deputatului PNL de Vrancea Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei de Agricultură din Camera Deputaţilor, rostit  la Conferința Națională a Agricultorilor: ”S.O.S. Sprijiniți Agricultura”, eveniment organizat  pe 18 mai 2016 la București de Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR)

 

Parlamentarul liberal atrage atenţia că zonele defavorizate au fost stabilite în perioada 2014 – 2015 de fostul ministru Daniel Constantin şi Guvernul Ponta.”Mi se pare o chestiune extrem de ciudată cum au intrat Garoafa şi Focşaniul în zonă defavorizată şi au ieşit Dumitreşti şi Gura Caliţei”, a declarat Nini Săpunaru.Deputatul PNL susţine că este nevoie de încurajarea asocierii fermierilor în cooperative, prin scutirea de impozit pe profit pe o perioadă pe cinci. Parlamentarul a acordat Ziarului de Vrancea un interviu în care vorbeşte pe larg despre aceste subiecte. 

Reporter: Care sunt noutatile pe care vreti să le aduceţi în Legea privind comercializarea produselor alimentare?

Nini Săpunaru:Dacă reuşim să trecem această lege eu vă spun că vom scade preţurile la produsele agroalimentare în România, pentru că, la ora actuală, litrul de lapte se vinde la fermieri de la 60 de bani la 1 leu, 1 leu şi un pic. Procesatorul vinde mai departe la supermarketuri cu 2,60 lei, dar în realitate nu primeşte înapoi decât 1,6 lei şi supermarketul vinde laptele cu 4,6 lei. Vorbim de laptele ambalat, cel mai scump, laptele UHT. Nu mi se pare normal ca supermaketul să câştige de la 1,6 lei la 4,5 lei. Şi mâine dacă reuşim să subvenţionăm industria laptelui, fermierii din România şi să găsim o soluţie să le dăm banii lor direct vă spun că presiunea preţului va fi tot pe ei în continuare, dacă nu rezolvăm această problemă comercială. Supermarketurile, prin Legea 321 din 2009,  au avut posibilitatea legală să practice aceste taxe de listare produse. În realitate, supermarketurile în România au ţinut preţurile sus la produse alimentare şi industriale. Acolo e prăpădul mai mare decât la produsele alimentare. Toate preţurile din România sunt săltate cu cel puţin 30% - 40%. Eu vă asigur că va scade preţul. Pe de altă parte, am introdus în lege posibilitatea ca produsele proaspete să fie aprovizionate pe lanţul scurt de aprovizionare local şi regional. Nu este numai în România, este înscris în politica agricolă comunitară. Nu este invenţia lui Săpunaru, nu este invenţia colegilor din Comisia de Agricultură, este invenţia celor de la Bruxelles care au spus că încurajează asemenea lanţ de aprovizionare. Acest lanţ înseamnă că producătorii se grupează în organizaţii profesionale, cooperative, asociaţii, intră în legătură cu comerciantul astfel încât să poată să aprovizioneze legal anumite game de produse.

La ce fel ce produse vă referiti? 

Nini Săpunaru:Vorbim de carne proaspătă, legume,fructe, mierge de albine, pâine, vorbim de lapte. Nu am pus toată gama de produse. Vă dau un singur exemplu: în România intră 870.000 de tone de pâine congelată, de aluat congelat, într-un an de zile. În fiecare zi lasată de la Dumnezeu, 25 de tiruri intră în România cu aluat congelat. Toţi ce mâncaţi, pâinea aia caldă, apetisantă, pe care o cumpăraţi din marile magazine de ziceţi că e produsă acolo e adusă din afară. Nici măcar pe aia nu suntem în stare să o facem. Lucrurile astea trebuiau rezolvate într-un fel sau altul şi credem că avem soluţii. Un comerciant din Vrancea, care are şapte magazine şi spune că vă avea nouă până la finalul anului, mi-a spus în felul următor:”eu lucrez după această lege, aprovizionez legume de la Matca şi din zona judeţului Vrancea. Am avut un program şi am vândut mere româneşti, pentru că avem un investitor care are depozit. Am vândut peste 20 de tone de mere româneşti şi au mers foarte bine. Nu iau niciun fel de taxă de listare, plătesc banii la 3 – 4 zile şi în condiţiile astea supravieţuiesc. Cum deschid un magazin, vine un lanţ de supermarket să vadă dacă nu poate deschide un magazin lângă mine”.Şi uite că rezistă. Deci mai există comercianţi în România şi funcţionează după legea aceasta, nu după legea lor. 

Ce şanse sunt să se aprobe această lege?

Nini Săpunaru:Legea a fost reîntoarsă din plen, nu ştim din ce motiv, un motiv formal. Această lege a fost discutată aproape un an în Comisia de Agricultură, împreună cu toţi ceilalţi operatori din zonă. Inclusiv supermarketurile au fost prezente şi singurul amendament pe care l-au adus, pentru că au avut dreptul să facă amendamente, a fost de a abroga cu totul Legea 321. Ea a fost retrimisă din nou în plen, în aceeaşi formă prezentată şi în luna iunie sperăm să intrăm cu ea în plen şi sperăm să nu mai fie nimeni împotrivă. 

Care este impactul acestei legi în ceea ce priveşte preţurile, încasările la buget?

Nini Săpunaru:Comercianţii români, care mai ocupă doar 42% din piaţă la ora aceasta, dau impozit pe profit mai mare decât cealalată zonă de comerţ, pentru că prin aceste taxe ascunse şi-au ascuns şi banii şi i-au dus în ţara de baştină. Noi nu trebuie să facem altceva decât să existe o concurenţă loială pe piaţă, pentru că nu este permis ca un comerciant să perceapă taxe de listare, iar celălalt nu. Nu-i permis ca eu să nu mai vând fasole în România. Fasole din România nu mai este în supermarketuri, s-ar putea să fie la piaţă şi s-ar putea să fie jumătate din China. Şi atunci chiar credeţi că dacă un comerciant ştie că va exista cerere pentru piaţă, acel comerciant nu va face un contract cu un producător sau un fermier? Acum dacă mă hotărăsc să cultiv fasole pentru că va exista cerere pentru fasole din România, vom avea fasole din România. Chiar dacă va fi un pic mai scumpă decât fasolea din China, eu vă spun că, în general, cumpărătorul mediu de supermarket va da câţiva bănuţi în plus ca să cumpere fasole din România şi să nu cumpere fasole din China. De asta sunt convins. Va fi o adevărată revoluţie dacă reuşim să trecem această lege şi o revoluţie în bine, pentru fermierii din România în primul rând, dar şi pentru consumatori, pentru că sunt convins că vor scade preţurile. 

"Pe vremea lui Ponta s-a făcut reevaluarea zonelor defavorizate"

Care este situaţia în ceea ce priveşte zonele defavorizate. Cum s-a ajuns ca localităţi ca Dumitreşti şi Gura Caliţei să nu mai facă parte din aceste zone?

Nini Săpunaru:Fostul ministru Daniel Constantin a negociat la Bruxelles ca să se schimbe regimul acesta, că vor să facă o analiză pedologică şi să vadă în funcţie de teren, de cât este de înclinat ş.a.m.d. Mă uit la răspunsul care mi l-a dat Ministerul Agriculturii şi mi se pare ciudat un singur lucru: am scos Dumitreşti şi Gura Caliţei din zona defavorizată şi am introdus Garoafa şi Focşani şi alte localităţi. Gândiţi-vă că sunt nişte avantaje, pentru că pentru un tânăr fermier din zona defavorizată intensitatea sprijinului se duce spre 90%, dacă vrea să facă o investiţie prin AFIR. Şi atunci de ce tânărul fermier de la Garoafa, Focşani sau Năneşti are mai multe şanse decât tânărul de la Dumitreşti sau de la Gura Caliţei? 

Pare un non-sens

Nini Săpunaru:Categoric. Şi mie mi se pare la fel. În toate discuţiile pe care le-am avut cu Daniel Constantin a spus că aşa a ieşit analiza, aşa au fost astea….. Aceste liste s-au dus, ele există la Bruxelles, iar la momentul acesta ca să mai schimbi mie mi se pare destul de greu. Oamenii deja au primit banii, au primit subvenţiile, le-au primit mai mici. De asta au început să ţipe oamenii şi primarii, eu i-am înţeles, săracii, trebuie să dea vina pe cineva şi dau vina pe Săpunaru. Săpunaru este doar un preşedinte de Comisie de agricultură, nici măcar cu majoritate. Pe vremea ministrului Daniel Constantin şi a primului ministru Victor Viorel Ponta s-a emis acest ordin, această reevaluare. C-a fost un aranjament, că n-a fost un aranjament şi mie mi se pare ciudat, dar nu am probe ca să acuz. Mi se pare o chestiune extrem de ciudată cum au intrat Garoafa şi Focşaniul în zonă defavorizată şi au ieşit Dumitreşti şi Gura Caliţei. Repet, s-a întâmplat în vremea Guvernului Ponta. Vorbim de 2014 – 2015 când s-au făcut acele reevaluări. 

Lista zonelor defavorizate de cine este făcută?

Nini Săpunaru:A făcut-o Ministerul Agriculturii şi a trimis-o Comisiei Europene. Ea există la Comisie şi toate fondurile vin pe această listă. 

La nivel de minister se mai poate vreo modificare?

Nini Săpunaru:Ar trebui efectuată o analiză nouă la nivel de minister, să se vadă care este situaţia, eventual dacă poate să propună ceva Comisiei. Mă îndoiesc. Doar dacă se poate realmente dovedi că s-a făcut o greşeală când s-a făcut analiza pedologică. Toţi deputaţii avem dubii. Sunt foarte mulţi agricultori în comisie şi toţi au ţipat în judeţele lor că nu este în regulă cum s-au făcut  aceste evaluări, însă am primit am un refuz din partea ministrului Daniel Constantin la orice fel de discuţie. Au beneficiat de o majoritate parlamentară confortabilă şi nu am avut ce face. 

Există posibilitatea unor modificări, cu noua conducere a Ministerului Agriculturii?

Nini Săpunaru:Sunt cooperanţi, discutăm foarte bine cu ei, Achim Irimescu este deschis oricărei discuţii, însă el ca ministru nu poate decât să îmi scrie, în răspunsul pe care mi l-a dat, poziţia oficială a funcţionarilor din minister. Or avea dreptate, nu or avea dreptate sau cum au fost făcute evaluările, nu mai ştiu ce să mai zic la ora asta. 

"Una e să vinzi lapte şi alta caşcaval"

Care sunt noutăţile cu privire la legea cooperaţiei?

Nini Săpunaru:Sunt interesat de modificarea acestei legi pentru că avem o Lege a viei şi vinului care a fost promulgată, care presupune cooperative sau grupuri de producători care vin şi aplică pentru această schemă de ajutor de stat. Atunci, în opinia mea, pentru a încuraja asocierea ţăranilor este nevoie să le dai ceva, pentru că altfel nu vin să se asocieze. Le putem da facilităţi juridice ca să poată să facă mai repede aceste asocieri. Trebuie să le dăm facilităţi de scutire la plata impozitului pe profit pe o perioadă de 5 ani la start – up-uri, în special pentru cei care fac producţie ulterioară. Adică, nu e totuna că ne-am unit 50 de fermieri care suntem crescători de vaci, hai să ne unim şi să facem şi o făbricuţă şi să nu vindem neapărat lapte, ci să vindem caşcaval, să vindem produse cu valoare adăugată. Nu e totuna dacă ne-am unit fermieri din domeniul viticulturii să vindem producţia de struguri, hai să facem crame şi să vindem vin. Atunci am posibilitatea să aplic pe acea lege şi să primesc ajutor de stat. Am posibilitatea să nu plătesc 5 ani de zile impozit pe profit ceea ce, după părerea mea, e bine. Pe de altă parte, putem urma exemplul altor zone cooperativizate, cum este Italia. De exemplu, zona Trento, de 500 şi ceva de mii de locuitori, similar cu ce ar fi Vrancea, care are un nivel de producţie de peste 15 miliarde de euro, producţie agricolă. Acolo nu există fermier crescător de vaci care să aibă mai mult de 15 – 20 de vaci. Ei nu mai vând lapte, vând caşcaval, vând tot felul de produse cu valoare adăugată mare, în aşa fel încât preţul pe litru de lapte la ei a ajuns la 57 de eurocenţi, 2 lei şi ceva, faţă de 60 de bani la noi. Acolo au ajuns de fac şi vânzările prin intermediul cooperativelor de consum. Au deschis magazine săteşti în fiecare comunitate locală. La ei se oferă posibilitatea să vină un investitor şi să devină membru cooperator şi să vină cu bani, având posibilitatea în următorii 5 ani să îşi recupereze o parte din investiţie

Există posibilitatea să vină un investitor pe parcurs? 

Nini Săpunaru:Poate să vină şi un comerciant, cum sunt în Focşani, şi să spună, facem cooperativă împreună, dau eu suma de bani, intru membru la voi, îmi rambursaţi banii într-un interval de cinci ani de zile, pentru că interesul meu nu este să vă jecmănesc pe voi, ci să vă adun, să vă determin să faceţi un proiect european, să vindeţi în comun producţia şi să puteţi să o valorificaţi şi eu să v-o vând prin magazinul meu. Cam acestea sunt discuţiile pe care trebuie să mergem în continuare pe această lege

"Nu există soluţie decât să facem vin în sistem cooperatist"

În ultimii ani este o scădere mare a numărului de producători de vinuri în Vrancea, pe fondul unor modificări legislative şi a unor măsuri care i-au defavorizat.

Nini Săpunaru:De aceea eu insist şi spun că nu putem să supravieţuim, noi, Vrancea, dacă nu începem să producem vin. Cuplat legea ajutorului de stat privind crame noi cu legea de scutire la plata impozitului pe profit pe 5 ani de zile, cred că începe să devină interesant acest proiect. anunţ că sunt foarte mulţi fermieri din Buzău şi Prahova, unde sunt plantaţii noi făcute de oameni cu bani care vin şi ne spun, noi suntem 4 – 5 persoane, vrem să ne facem o cramă, nu veniţi să ne explicaţi cum va fi legea asta? Oamenii de acolo deja se mişcă. Normal că ai noştri, cu o jumătate de hectar, cu un hectar, se întreabă unde sunt banii. Banii vor veni. Dacă există scutirea de impozit pe profit pe 5 ani de zile vă asigur că vor veni şi banii. Să ştiţi că nu există soluţie decât să facem vin. Vinul îl poţi depozita, strugurii nu. Trebuie să încercăm înţelegemnu există altă soluţie, cel puţin pentru Vrancea, decât acest sistem cooperatist. Asta nu înseamnă că mi-am pus terenurile acolo, ci mi-am pus doar producţia

Sunt şanse să se adopte aceste propuneri?

Nini Săpunaru:Sunt şanse mari. În ultima vreme am purtat o serie de discuţii cu cei de la Ministerul de Finanţe, împreună cu ministrul Agriculturii. Ne-am dus acolo, am discutat, ce probleme ar fi. Cu ce îi deranjează dacă sturt – up-urile astea ar fi scutite de impozit pe profit timp de cinci ani de zile, mai ales dacă le scutim în special pentru cei care fac producţie. Cred că statul român este interesat de valorificarea superioară a producţiei agricole. Dacă fermierii nu se unesc să facă o mică făbricuţă, nu făcut am nimic. Vrem să acordăm scutiri pe o perioadă de 5 ani pentru cei care fac producţie, prelucrare superioară. Adică, ai grâu, dar te-ai apucat şi ai făcut o fabrică pentru făcut macaroane. Fabrica o scutesc de impozit pentru 5 ani de acum încolo, poţi să faci macaroane pentru toată Europa. Poate să fie producţia de milioane de euro, rămâne scutirea pe 5 ani. Cam asta e ideea pe care vrem să mergem ca să încurajăm prelucrarea superioară a materiilor prime din agricultură.  (A consemnat MIHAI BOICU)

(Advertorial)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.