Brand voice

VIDEO!!! Primării de top din Vrancea - La Poiana Cristei cei mai mulţi bani pleacă pentru repararea drumurilor

Ziarul de Vrancea
27 apr 2016 4286 vizualizări
Infrastructura stradală într-o zonă cu dese alunecări de teren este principala problemă a administraţiei locale din Poiana Cristei u din acest motiv, mare parte din banii care au ajuns în comună au fost direcţionaţi către investiţiile în infrastructură u patru poduri au fost construite în comună în ultimii ani, iar alte două sunt în proiectare u învăţământul nu a fost ocolit de investiţii în mandatele primarului Vlad Petruş

 

Situată în zonă de deal, Poiana Cristei a fost ocolită de colectivizarea din timpul regimului comunist, iar lipsa acesteia se resimte cel mai mult la nivelul infrastructurii stradale unde nu s-a investit prea mult nici măcar pe timpul regimului comunist. Lipsa infrastructurii, pentru care nici după anii ‘90 nu s-a făcut prea multe, a făcut ca localitatea să aibă un handicap de cel puţin 20 de ani faţă de alte localităţi. Poate şi de aceea, de la preluarea mandatului în urmă cu opt ani, primarul Vlad Petruş s-a asigurat că cei mai mulţi bani vor merge către îmbunătăţirea infrastructurii rutiere.

Asfaltarea mai ieftină decât pietruirea
 

În satul Podul Lacului, drumul comunal DC 152 a fost asfaltat pe o lungime de 1,5 km. Potrivit primarului comunei, Vald Petruş, proiectul a fost iniţiat acum trei ani, iar drumul deserveşte circa 50 de gospodării cu peste 200 de locuitori. Tot în satul Podul Lacului a fost asfaltat drumul comunal 153 care pleacă de la primărie, pe o lungime de 3,3 km până la graniţa cu Gura Caliţei. Zona asfaltată deserveşte circa 140 de gospodării cu 400 de locuitori şi asigură tranzitul spre satul Poieni de la Gura Caliţei. Tot din satul reşedinţă pleacă spre satul Dealul Cucului 2,8 km de drum asfaltat care deserveşte circa 200 de familii cu peste 600 de locuitori. “Suntem în faza de evaluare pentru drumul comunal  149 A care pleacă din Poiana Cristei spre satele Mahriu, Odobasca, Petreanu şi Târâtu. Am optat pentru modernizarea şi asfaltarea acestor drumuri pentru că forma de relief face ca pietruitrea şi întreţinerea acestor drumuri să se facă dacă nu în fiecare an, cel puţin o dată la doi –trei ani. Sunt bani pe care îi pierdem”, spune Vlad Petruş, ţinând să sublinieze că acest lucru nu se întâmplă la drumurile asfaltate. Acesta a dat exemplu un drum asfaltat, care, după circa opt ani de exploatare, necesită intervenţii pe cel mult 10% din suprafaţă. Asfaltările din comună au fost făcute cu bani din fonduri europene sau prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR).
 

Şcoala renovată cu bani de la Banca Mondială
 

Cu o investiţie de circa 18 miliarde de lei vechi a fost reabilitată şi modernizată şcoala cu clasele I-VIII din localitatea de reşedinţă. Aici învaţă peste 250 de elevi şi 48 de preşcolari. “Reabilitarea a fost totală. Au fost desfiinţare sobele de teracotă şi s-a introdus încălzire centrală, s-a făcut alimentarea cu apă, inclusiv grupuri sanitare în interior pentru că erau la 150 de metri de şcoală”, spune primul gospodar al comunei.  Şcoala poartă un nume care îi face cinste: se numeşte Dr. Costică Bălan.

“Costică Bălan este un fost elev al şcolii, care a urmat Liceul Unirea şi Facultatea de Medicină şi Farmacie la Bucureşti. A avansat profesional şi a ajuns şef de secţie la Spitalul Universitar din Bucureşti. A fost ataşat de sat pentru că la începutul carierei a fost medic aici, în sat, timp de şase-şapte ani. A ajutat foarte mulţi oameni, însă pe la 60 de ani s-a prăpădit”, ne-a declarat primarul.

 

 

Doctorul Bălan a avut parte de un sfârşit fulgerător: s-a îmbolnăvit şi în două săptămâni a murit. “Noi i-am cinstit astfel memoria şi ceea ce a făcut el pentru sat, pentru comună, pentru oamenii de aici”, spune Vlad Petruş.
 


Întreţinerea drumurilor, o adevărată problemă
 

 

Pentru a uşura viaţa oamenilor, patru poduri au fost construite în comună, iar alte două sunt în proiectare

Într-o zonă cu puternice alunecări de teren, întreţinerea reţelei de drumuri şi a podurilor este la ordinea zilei, însă de multe ori se impun lucrări de anvergură. Din această categorie face parte şi construcţia de noi poduri. Este cazul podului construit în satul Mahriu, în punctul denumit "Râmna Buligai". Înainte de construcţia acestui pod oamenii treceau apa pur şi simplu prin albia râului. “Având în vedere desele alunecări de teren, întreţinerea şi menţinerea în stare de circulaţie a drumurilor este o mare problemă pentru administraţia locală. Singura soluţie ar fi efectuarea unor lucrări de anvergură pe cursul apelor, pentru că de aici se antrenează alunecările de teren, iar administraţia doar să întreţină drumurile anual”, spune primarul care, pentru a facilita şi urgenta lucrările de întreţinere a drumurilor, a achiziţionat în urmă cu doi ani un buldoescavator. Cu toate că circulaţia se desfăşoară greoi în unele zone, mai ales primăvara şi toamna când sunt ploi şi implicit alunecări de teren, cu ajutorul utilajelor din dotare se reuşeşte de cele mai multe ori întreţinerea în limite decente a drumurilor.

Cat costă un pod trainic

În total, patru poduri s-au construit  în ultimii ani la Poiana Cristei, iar alte două sunt în proiectare: unul la intrarea în satul Petreanu şi altul în satul Târâtu, unde provizoriu au fost puse podeţe din tuburi beton peste apă. Însă, potrivit primarului,  atunci când vin apele mari, se întâmplă de multe ori ca acestea să fie dislocate, fapt care generează noi costuri, iar locuitorii riscă să rămână blocaţi în sat pentru mai multe zile. Din acest motiv se impune construcţia unui pod durabil. Un pod într-o astfel de zonă costă până la 150.000 şi 200.000 de euro, în funcţie de lungime, aşezare şi lucrările adiacente: rampe, amenajare drumuri sau amenajarea cursului apei, gabioane, bolovani pentru protecţie, etc.

 

Şcoli construite în zone greu accesibile

La şcoala din satul Petreanu învaţă numai 12 copii care nu ar avea acces la învăţătură dacă s-ar desfiinţa unitatea

Şcoala din satul Petreanu şi Şcoala din satul Târâtu existau ca şcoli din anul 1957, dar fiind construite din chirpici, erau improprii pentru funcţionarea în condiţii de siguranţă. Din acest motiv în cele două sate au fost ridicate şcoli noi. La şcoala din satul Petreanu, cu clasele I-IV, învaţă 12 elevi la clase simultane şi în condiţii foarte bune: apă curentă, baie, încălzire. Şcoala a costat circa 100.000 de euro. În satul Târâtu, unde învaţă 80 de copii de vârstă şcolară şi preşcolară, investiţia totală a fost de circa 140.000 de euro. “Se impunea construcţia acestor şcoli pentru că folosirea microbuzului şcolar, din cauza terenului, a infrastructurii, mai ales iarna era foarte periculoasă. Dinamica numărului de copii în următorii 7-8 ani arată că vor fi elevi la aceste două şcoli”, ne-a declarat Vlad Petruş. (Maria BRATU)

Comuna Poiana Cristei se află în partea central-sudică a judeţului, pe malul stâng al râului Râmna. Este deservită de drumuri comunale care o leagă spre sud de Gura Caliţei. La sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Oraşul a judeţului Râmnicu Sărat şi era formată din satele Odobasca, Podu Lacului, Mahriu şi Petreanu, cu o populaţie totală de 1.425 de locuitori. În comună funcţionau două biserici (una înfiinţată de locuitori în 1860 şi alta zidită în 1841 de Panait Costescu) şi o şcoală mixtă cu 65 de elevi.  În 1931, comuna avea în compunere satele Calicu, Odobasca, Mahriu, Petreanu, Podu Lacului şi Târâtu. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Focşani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad şi (după 1956) din regiunea Galaţi. Satul Calicu a primit în 1964 denumirea de Dumbrava,  iar în 1968, comuna a trecut la judeţul Vrancea şi a primit denumirea de Poiana Cristei după noua reşedinţă. Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Poiana Cristei se ridică la 2.650 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.778 de locuitori.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.