Brand voice

Cătălin Toma : ”PSD a transformat Municipiul Focşani într-un târg de provincie”

Ziarul de Vrancea
24 apr 2016 2246 vizualizări
Profesorul Cătălin Toma, primarul Comunei Jariştea şi preşedintele Partidului Naţional Liberal Filiala Vrancea, continuă analiza situaţiei socio-economice din judeţ. De această dată, sunt vizate Municipiul Focşani, Oraşul Mărăşești şi Valea Râmnicului. Preşedintele Partidului Naţional Liberal Filiala Vrancea spune că Mărăşeștiul a ajuns, dintr-o emblemă a industriei chimice românești, un lagăr al sărăciei, în care cea mai reprezentativă investiţie a Primăriei este o piscină. În ce privește Focşaniul, infrastructura din municipiu este la nivelul sec. XIX. După 16 ani de administraţie PSD, încă mai sunt străzi din pământ bătătorit în zonele centrale. Profesor şi vorbitor de limbă franceză, Cătălin Toma propune ca imobilul fostei Prefecturi să fie transformat în Palat al Culturii, după modelul Palatului Culturii din Iaşi, iar pe Valea Râmnicului să fie urgent construit un pod peste râul Râmnicul Sărat, la Jitia

Reporter: Statisticile arată că Municipiul Focşani este una dintre localităţile urbane din România cu cele mai multe străzi acoperite cu pământ bătătorit, deși pe hârtie administraţia PSD mai are un pic şi o să propună străzi suspendate și metrou! Cum comentați această degradare a infrastructurii Focşaniului?

 

Cătălin Toma: Am sesizat ironia. Tot ce–i posibil, la câte zeci de kilometri de străzi distruse are Focşaniul, le-ar fi mai ușor să construiască străzi suspendate, decât să le repare. Metrou e mai greu, dacă s-ar putea între Boloteşti şi Focşani, să nu-i vadă stăpânul judeţului, când vine de la Bucureşti şi merge la reşedinţă, pe amărâţii care muncesc pentru o bucată de pâine pe pământurile moşierilor care au privatizat în Vrancea, comunismul şi au pus mâna pe averea poporului. Dincolo de ironie, statisticile oficiale arată cu date precise că multe din străzile Focşaniului sunt ca acum o sută de ani şi localitatea se află într-un trist clasament pe primele locuri la străzi acoperite cu pământ bătătorit. Acest oraş condus totalitar de 16 ani de acelaşi partid nu a reuşit să asfalteze străzile, doar plombează pe ici-pe colo, deşi în aceşti ani au fost nenumărate oportunităţi de finanţare. Nu mă refer la străzi de la periferia localităţii, ci străzi din zonele centrale şi din puncte importante din Focşani, care seamănă cu uliţele din cătunele de munte. Când plouă, nu intră nici Pompierii, nici Ambulanţa. S-a mers de nenumărate ori la Primărie, s-a cerut intervenţia autorităţilor pentru a fi  reparate aceste străzi pe care locuiesc mii de familii, dar în zadar. S-au făcut interpelări în Consiliul Local, dar având majoritatea, PSD nu ia în seamă nicio sesizare a opoziţiei sau a cetățenilor. Ei nu ţin cont de agenda cetăţenilor din Focşani, ci de agenda impusă de interesele stăpânilor care le fac ordinea de zi, prin telefon, din Bucureşti. De fapt Dumneavoastră cunoaşteţi problemele, pentru că participaţi la şedinţele Consiliului Local Focşani şi a ţi văzut cum cad proiectele de hotărâri din cer în ultimul minut, fără să fie anun ţate, discutate sau aprobate de comisiile de specialitate.

 

Reporter: Ști ţi că la Mărăşeşti a fost construită o piscină pe fosta platformă economică a oraşului, ca locuitorii să petreacă timpul liber? Trebuie să recunoaște ţi că este un proiect de succes al Primăriei şi aduce un pic de culoare în localitate!

 

Cătălin Toma: Este o ruşine pentru un oraş unde nu mai sunt locuri de muncă şi se trăieşte din ajutor social să amenajezi o piscină în bătaie de joc.Mărăşeștiul a ajuns în timpul administra ţiei PSD un oraş fantomă. În loc să gândească pentru această localitate proiecte prin care să fie create locuri de muncă, Primăria din Mărăşeşti a amenajat o piscină la intrarea în oraş, lângă E 85. Au scris ziarele şi au curs imagini pe toate posturile TV din  ţară şi străinătate, cum pe locul fostei Chimica Mărăşești, o emblemă a industriei româneşti, atâta dragoste pentru locuitori a avut conducerea Primăriei încât a construit o piscină. Ce să facă sărmanii oameni din Mărăşești în această piscină? Să-și spele ochii de lacrimi mai degrabă după locurile de muncă de altădată. Ar fi putut administra ţia din Mărăşeşti să atragă investitori, să le acorde facilită ţi fiscale pentru a crea locuri de muncă. Mărăşeștiul seamănă cu oraşul Cernobîl din Ucraina, un oraş abandonat, în care administra ţia se plimbă cu maşina de la piscină la restaurant şi împarte ajutoare sociale. Cum v-am mai spus, aceşti oameni necăji ţi nu mai vor pomană socială, nici electorală, vor locuri de muncă, nu piscină, vor să fie trata ţi cu respect, nu ca locuitori de mâna a doua, aşa cum sunt trata ţi astăzi. Nu exagerez dacă spun că Mărăşeştiul a fost transformat de actuala conducere PSD într-un lagăr al sărăciei în care speranţa a murit înecată în piscina Primăriei.

 

Reporter: V-am auzit într-un interviu aducând discuția despre celebrul imobil al fostei Prefecturi. Propuneați neoficial, dacă îmi amintesc bine, ca această clădire să devină un Palat al Culturii pentru Municipiul Focşani, după modelul Palatului Culturii din Iaşi.

 

Cătălin Toma: Este adevărat. M-am consultat cu mai mulţi arhitecţi şi specialişti în patrimoniu şi părerea unanimă a fost că acest imobil se pretează foarte bine pentru o destinaţie culturală. Atât prin poziţia centrală în spaţiul citadin, cât şi prin arhitectura clădirii. Deşi a fost concepută şi compartimentată iniţial pentru un scop administrativ, după ce am analizat planurile, am constatat că imobilul are şi suficiente spaţii deschise pentru o asemenea destinaţie. Știu că unele Secţii ale Bibliotecii Judeţene funcţionează în condiţii precare. Mutarea Sălii de lectură din centrul municipiului, undeva lângă Piaţă, în str. Mr. Gh. Sava, a însemant o alungare a cititorilor, ruperea Secţiei de Sediu şi accesul la celelalte servicii ale Bibliotecii. Practic, Biblioteca Judeţeană Vrancea merge azi într-un picior din această cauză, în ciuda eforturilor conducerii şi personalului instituţiei. A fost cea mai proastă decizie a Consiliului Judeţean. Aceeaşi situaţie dezastruoasă se întâmplă la Muzeul Vrancei, unde cercetătorii stau înghesuiţi în condiţii deloc civilizate în clădirea de pe Bulevardul Gării. Cea mai reprezentativă instituţie de cultură din Vrancea, respectiv Muzeul, cu cercetători recunoscuţi pe plan naţional, trebuie să funcţioneze într-o clădire adecvată, nu claie peste grămadă. Nu este vina conducerii Muzeului, care în pofida acestei situaţii, continuă să ofere an de an titluri interesante, dar nu este normal să ne batem joc de puţinii cercetători din judeţ, ţinându-i ca pe sclavi în încăperi unde cad cărţile din rafturi peste ei şi se sufocă de mucegai. Cred că locul ideal pentru Biblioteca Judeţeană Vrancea şi Muzeul Vrancei ar fi imobilul fostei Prefecturi. Este de neînţeles cum Prefectura veche, emblema Municipiului Focşani din timpul Regalităţii, continuă să fie abandonată de administraţia judeţului, în fiecare an fiind trecută la investiţii, dar niciodată propusă spre a fi finalizată. Nu o spun eu, pentru că nu am avut acces la dosare, dar spun gurile rele, că acest imobil ar fi în bună parte consolidat, dar ar fi ţinut în această stare de firme de partid pentru a se sifona bani de la bugetul de stat. Nu ştim dacă este adevărat, dar aceste suspiciuni trebuie lămurite şi un Audit s-ar impune atâta timp cât în această clădire se investesc de ani în şir, multe zeci de miliarde, iar şantierul nu se mai termină. Focşaniul, cu istoria sa de jumătate de mileniu, cu momentele importante legate de Unirea de la 1859, merită să aibă un Palat al Culturii. Aceasta este una dintre propunerile pe care le vom adresa focşănenilor!

 

Reporter: Spuneați că lipsa unui pod peste râul Râmnicul Sărat, la Jitia, este cel mai mare obstacol în calea dezvoltării Văii Rămnicului.Credeți că un pod poate schimba aşa de mult lucrurile? 

 

Cătălin Toma: Nu trebuie să fii specialist în poduri, nici în turism, însă m-am documentat şi am constatat că pentru a dezvolta o localitate ai nevoie de căi de acces, iar în momentul când un curs de apă mai important trece pe lângă o localitate, acesta împiedică comunicarea dintre localităţile aflate pe cele două maluri dacă nu există un pod rutier. Valea Râmnicului este una dintre zonele cele mai importante din punct de verdere turistic din România. Destinaţia principală este centrul religios de la Poiana Mărului, situat peste râul Râmnic. Există o punte pietonală, dar autoturismele nu pot trece prin apă fiindcă aceasta are un debit considerabil. Cei care doresc să ajungă la Poiana Mărului trebuie să facă un ocol de peste 100 de km pe Valea Buzăului. De aceea, la Jitia trebuia deja construit un pod rutier peste râul Râmnicul Sărat, din Drumul Naţional 2 N. Realizarea acestui pod ar lega din punct de vedere economic, Vrancea istorică şi Valea Râmnicului, de localităţile din Judeţul Buzău. Conform studiilor de piaţă, primii beneficiari ar fi locuitorii din acest bazin hidrografic. De la comerţ, agricultură şi turism, toate ramurile economiei ar avea de câştigat, iar acest lucru este cunoscut la nivelul Consiliului Judeţean Vrancea, numai că atunci când conduci prin telefon judeţul nu ai cum să ştii care sunt problemele cetăţenilor. Podul pe care îl vom propune va fi pentru judeţul Vrancea echivalentul podului de la Cernavodă, care a legat Dobrogea de Regatul României. Colegi mei, primarii din această zonă, au ridicat de mai multe ori această problemă administraţiei judeţului, dar nu i-a ascultat nimeni. Depinde acum de cetăţenii de pe Valea Râmnicului care au de ales pe 5 iunie între vânzătorii de iluzii din Consiliului Judeţean Vrancea, care-i amăgesc de 16 ani, şi noi - o echipă de profesionişti, care trăiesc în mijlocul oamenilor, le cunosc problemele şi au propuneri concrete. Una dintre propunerile noastre este construirea unui pod peste râul Râmnic, pod care le-ar putea schimba viaţa în bine pentru totdeauna.

 

(Advertorial)


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.