Brand voice

VIDEO!!! Primării de top din Vrancea:Măraşeştiul vrea să îşi recapete strălucirea de altădătă

Ziarul de Vrancea
10 apr 2016 6941 vizualizări
Mărăşeştiul vrea să devină pe viitor un loc de unde oamenii să nu mai plece .Infrastructura stradală a fost o prioritate a administraţiei locale.44 de copii din comunitatea romă primesc zilnic o masă caldă şi îşi fac temele la Centrul de zi sub îndrumarea personalului specializat.Pentru anveloparea blocurilor locatarii au posibilitatea să plătească partea lor eşalonat, în aşa fel încat costurile să nu devină o povară pentru ei

Get your own valid XHTML YouTube embed code

Localitatea Mărăşeşti a rămas în istoria poporului roman pentru cea mai importantă desfăşurare militară a armatei romane în Primul Război Mondial. Astăzi, oraşul are peste 10.000 de locuitori, dar numărul este continuă scădere, unul dintre motive fiind faptul că industria în zonă a devenit aproape inexistentă. Altădata oamenii veneau chiar şi de la Focşani pentru a lucra în Intreprinderea Chimică Mărăşeşti, intreprindere care dădea de muncă la peste 2.000 de persoane. Astăzi, proiectele administraţiei locale încearcă să dea oraşului strălucirea de altădată.

 

Infrastructura stradală, prioritate pentru administraţia locală
 

 

Drumu asfaltat cu bani din bugetul local

 

În acest mandat administraţia locală a asfaltat, cu bani de la bugetul local, de la Consiliul Judeţean sau cu fonduri europene, străzi strategice pentru oraşul Mărăşeşti. “În aceşti ani am asfaltat două străzi mari, Siretul şi Mareşal Averescu şi încă o stradă care duce la cimitir, străzi pe care nu se putea circula. Rupeai maşina în două pe aceste străzi. Pe drumul care duce la cimitir sărea şi mortul din maşină cand îl transportai”, ne povesteşte primarul Mărăşeştiului, Valerică Chitic. “Timpurile sunt grele, dar dacă populaţia din oraşul Mărăşeşti îmi mai dă un mandat, următoarele străzi pe care le asfaltez sunt Independenţei, Cuza Vodă, Doinei şi cele care ajung la ele. Sper să asfaltăm tot oraşul Mărăşeşti în următorii patru ani”, spune Valerică Chitic. În total, 40 de miliarde au fost cheltuite pentru asfaltarea acestor drumuri. Şaşe miliarde a costat numai drumul spre cimitir, bani din bugetul local. Primarul ne spune că oamenii sunt în general mulţumiţi, dar că el şi-ar dori ca tot oraşul Mărăşeşti să fie asfaltat, fără praf, iar condiţiile din oraş să fie mai bune astfel încat să atragă şi la Mărăşeşti doctori şi ingineri şi, mai ales, să îi determine să rămană în localitate.
 

44 de copii primesc zilnic o masă caldă la Centru de zi
 

44 de copii din comunitatea romă primesc zilnic o masă caldă la Centrul de zi

 44 de copii din comunitatea romă vin zilnic la Centrul de zi de la Mărăşeşti, un proiect cu fonduri europene prin Fondul Român de Dezvoltare Socială (FRDS). „Am renovat această clădire în care ploua, totul era stricat înăuntru, geamuri erau sparte. Am investit în jur de şase miliarde de lei”, ne spune primarul. Copiii care vin aici au fost selectaţi în urma unei anchete minuţioase. “Angajatele noastre au fost personal pe teren, au făcut anchete în familiile sărace. Unii nu au vrut să îşi lase copiii, dar pe cei care au vrut să vină i-am adus aici şi avem grijă de ei ca de copii noştri”, spune Valerică Chitic. Copiii învăţă în două schimburi, dimineaţa şi după-amiaza, şi ambele schimburi de copii primesc zilnic o masă caldă. Pentru că, aşa cum spune primarul, “Abia aşa poţi să îi aduci aici, creandu-le nişte condiţii.Iar mancarea este una dintre condiţii pentru că, făcand parte din familii nevoiaşe, nu beneficiază acasă de ceea ce putem să le dăm noi aici”.


 

 

 

 

Centrul are sală de calculatoare şi diverse ateliere de creaţie, printre care şi unul de desen. “Avem calculatoare pentru toţi copiii, pentru că viitorul sunt calculatoarele. Înainte aveam un singur calculator vechi pe care copii se certau. Acum toţi au posibilitatea să intre pe calulator, iar copiii au numai de caştigat”, spune primarul Valerică Chitic. Unii copii se folosesc de calculatoare chiar şi pentru a vorbi cu părinţii care sunt departe de casă. În curand, langă Centru de zi va fi amenajat şi un loc de joacă, nu doar pentru copii din centru, ci şi pentru copiii din întreg oraşul.


Un milion de euro pentru Casa de Cultură “Emanuil Petruţ”
 

Casa de cultură “Emanuil Petruţ” va face în curand obiectul a ceea ce va fi probabil cel mai mare proiect de reabilitare a unei instituţii culturale din oraş. Valoarea lucrărilor de modernizare şi reabilitare a instituţiei de peste 3.000 de metri pătraţi este de circa un milion de euro. “Un milion de euro poate pare mult, dar eu zic că pentru Casa de Cultură e puţin. Casa de Cultură, care are peste 30 de ani, va fi un vis frumos pentru Mărăşeşti, cu care ne vom mandri mulţi ani de acum încolo. În centrul oraşului nu avem altceva cu care să ne mandrim. Ne era frică ca într-o zi să nu o găsim dăramată”, spune primarul care admite ca este o mandrie personală că a reuşit să obţină finanţarea pentru acest edificiu. Casa de Cultură va arăta la finalul acestui proiect cu totul altfel. “Va fi o altă sală de spectacol, cu scaune noi, cu climatizare, nu cu încălzire la calorifere. Tot ce a fost în Casa de Cultură va fi reînoit. Lucrările vor începe în maxim două săptămani. Se aşteaptă doar autorizaţia de la primărie”, spune primarul, care avansează şi o dată pentru finalizarea lucrărilor: iunie 2017.
 

 

 

 

 

Locatarii vor plăti eşalonat pentru anveloparea locuinţelor
 

100 de apartamente şi garsoniere vor fi anvelopate în perioada imediat următoare. Suma alocată prin Ordinul nr. 292/2016 privind aprobarea Programului naţional multianual privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe cu finanţare în anul 2016 se ridică la 596.638,71 lei. Contractul de finanţare pentru realizarea primei investiţii în reabilitarea termică a blocurilor din oraş a fost deja semnat, pentru ca proiectul să poată demara în cel mai scurt timp. Autorităţile locale contribuie la realizarea acestei investiţii cu suma de 356.783,23 lei (30% din investiţie), iar asociaţia de proprietari cu 237855,48 lei (20% din investiţie). „Pentru lucrările de anvelopare 50% din bani vin de la Ministerul Dezvoltării, 25% de la Primărie şi 25% de la locatari. Noi am căutat soluţii să plătim şi partea locatarilor, şi să oprim bani la impozite timp de 15 ani, trimestrial. Vor fi nişte sume foarte mici, care nu vor fi resimţite în bugetul celui care va achita taxele”, promite primarul Valerică Chitic. Ordinea scărilor cu care va începe acest proiect de reabilitare termică a fost aleatorie, fiind trasă la sorţi de minister. “Ministerul Dezvoltării ne-a dat bani doar pentru cinci scări anul acesta. Scările cu care se va începe proiectul au fost trase la sorţi. Dacă decideam eu, decideam să încep cu scările de la asfalt să se vadă frumos”, spune primarul. Cei care şi-au anvelopat deja apartamentele vor avea de ales.  “Vom vedea dacă aceste anvelopări sunt conform legii şi dacă sunt le lăsăm. Dacă oamenii vor să schimbe geamurile, uşile, putem să îi ajutăm. În general, căutăm ca la sfarşit blocurile să fie toate de aceeaşi culoare, să arate uniform”, ne-a declarat Valerică Chitic. Pe langă proiectul de anvelopare a blocurilor, în zonă există şi un proiect pentru un parc, cu loc de joacă, trotuar pentru biciclete, iluminat stradal, etc. În total, cinci milioane de euro. “Strada Doinei care trece pe langă blocuri va fi asfaltată integral. Zona aceasta se va schimba din temelii. Zona este plină de copii, cu oameni tineri, care vor fi bucuroşi de acest proiect atunci cand va fi dat în folosinţă”, este de părere Valerică Chitic.
 

Administraţia locală, dată ca exemplu
 

Pentru calitatea lucrărilor de la Centrul de zi, dar nu numai, administraţia locală din Mărăşeşti a fost dată de exemplu celor care accesează fonduri prin FRDS. “FRDS ne-a dat exemplu chiar acum mai puţin de o săptămană şi vom avea prioritate de acum încolo la proiectele FRDS pentru că lucrările au fost executate foarte bine”, ne-a mărturisit primarul, care speră ca Mărăşeştiul să fie un exemplu bun de urmat şi pentru alte administraţii locale. (Maria BRATU)-Advertorial-
 

Casetă
 

Oraşul Mărăşeşti se află în extremitatea de est a judeţului, la limita cu judeţul Galaţi, pe malul drept al râului Siret, care îl desparte de acesta, în zona unde Siretul primeşte apele râului Şuşiţa şi ale râului Zăbrăuţi. Este traversat de şoseaua naţională DN2, care leagă Focşaniul de Bacău, şosea din care la Tişiţa se ramifică DN24, care duce spre Tecuci, Bârlad, Vaslui şi Iaşi, şi DN2Lcare leagă Mărăşeştiul spre vest de Panciu, Străoane, Răcoasa, Câmpuri, Soveja şi Tulnici (unde se termină în DN2D). Oraşul este şi un important nod feroviar, în gara Mărăşeşti întâlnindu-se calea ferată Bucureşti-Galaţi-Roman cu calea ferată Buzău-Mărăşeşti. În afara localităţii urbane principale, oraşul mai cuprinde şi localităţile componente Siretu şi Tişiţa şi din satele Călimăneşti, Haret, Modruzeni şi Pădureni. Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia oraşului Mărăşeşti se ridică la 10.671 de locuitori, în scădere faţă de recensământul anterior din 2002 cu circa 2.000 de locuitori. În timpul Primului Război Mondial, zona oraşului a fost teatrul bătăliei de la Mărăşeşti, una din puţinele victorii strategice ale Antantei în anul 1917 pe Frontul de Est. În oraşul Mărăşeşti se găseşte Mausoleul Eroilor din Primul Război Mondial, monument istoric memorial sau funerar de interes naţional, ridicat în perioada 1923–1938, precum şi statuia Victoriei realizată de Oscar Han în 1934 şi amplasată la km 282 pe DN2, în localitatea Tişiţa, monument istoric de for public de interes naţional. 


 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.