VIDEO!!! Primării de top din Vrancea:Slobozia Bradului
La Slobozia Bradului natalitatea crescândă a dat naştere unui fenomen unic în ţară: spaţiile de şcolarizare sunt insuficiente pentru cei peste 700 de copii.Şcoala de la Coroteni, construită în 2004 cu fonduri europene, a folosit o tehnologie inovatoare, cea a panourilor sandwich.“Dacă Guvernul ar apleca puţin urechea către localităţile rurale, am avea posibilitatea să atragem mai multe fonduri europene”, este de părere primarul Valerică Zamfirescu.
În timp ce foarte multe unităţi de învăţământ din Vrancea îşi închid porţile din lipsă de copii, la Slobozia Bradului se duc tratative pentru construcţia de noi şcoli şi grădiniţe. În comuna cu cea mai mare rată a natalităţii din ţară, de patru ori mai mare decât media pe ţară, circa 15 % din locuitori sunt copii sub cinci ani. Este una dintre puţinele localităţi din ţară în care recensământul din 2011 a înregistrat o creştere a numărului de locuitori. Aşa stând lucrurile, edilul din Slobozia Bradului, Valerică Zamfirescu, şi-a luat treaba în serios încă de la primul mandat, acum 16 ani, şi s-a preocupat în mod special de situaţia învăţământului local.
Şcoli reabilitate sau nou construite
Una dintre şcolile de la Slobozia Bradului, cea de centru, a fost reabilitată într-un timp record: numai două luni. “Nu este vorba numai de reabilitare în două luni ci şi de construcţia a şase săli de clasă noi în aceeaşi perioadă de contractare. Licitaţia a fost câştigată de o firma serioasă. La început ne-au zis că în două luni de zile vor termina obiectivul. Nu am crezut, pentru că ştim cum se tergiversează lucrările la nivel de România. Satisfacţia noastră a fost că reabilitarea celor 10 săli de clasă, plus construcţia altor şase săli noi, s-a realizat în două luni de zile, în aşa fel încât la 1 septembrie 2008 copii au putut să intre în noile obiective”, ne-a povestit primarul Valerică Zamfirescu.
Spaţiul de şcolarizare o problemă la Slobozia Bradului 
Biblioteci şi laboratoare au fost transformate în săli de clasă
Cu toate că în ultimii 16 ani au fost construite sau transformate în şcoli spaţii noi, datorită natalităţii crescânde, comuna se confruntă cu o adevărată problemă când vine vorba să-şi şcolarizeze tânăra generaţie. “Nu avem spaţii de şcolarizare. La Slobozia Bradului, în afară de Şcoala de centru construită şi reabilitată, s-a construit şcoală nouă la Cornetu şi la Coroteni. S-a construit o grădiniţă nouă la Coroteni. S-a reabilitat centrul de informare de la Slobozia Bradului şi, printr-un program european, sala de bibliotecă a fost transformată în sală de clasă. Pe lângă construcţiile noi făcute în 15 ani de zile, datorită creşterii natalităţii ne trebuiesc în jur de 72 de săli de clasă. Avem demersuri încă din 2008 pentru o grădiniţă nouă, cu opt săli de clasă, care se va construi, şi pentru o şcoală cu 12 săli de clasă în Cornetu. Din 2008, administraţia locală şi conducerea şcolii respective ne zbatem şi ne batem cu morile de vânt pentru că nu găsim înţelegere pentru a construi obiectivele”, spune primarul. De curând, comuna a ajuns în prim-planul ştirilor naţionale, pentru că în urma Legii 248, nu există spaţiul necesar pentru încadrarea în învăţământ a copiilor care au fost aduşi la şcoală. “Au dat Legea 248 şi au pus carul înaintea boilor. Puteau să facă un studiu de impact pe localităţi şi după aceea să aplice legea. Noi suntem la ora actuală cu 1.050 de copii înscrişi, s-au făcut deja 748 de dosare şi nu putem să îi primim la grădiniţă din cauza lipsei spaţiului”, ne-a spus Valerică Zamfirescu.
Şcoala Coroteni, un spaţiu unde noile tehnologii au dat roade
La Slobozia Bradului, Şcoala de la Coroteni, construită în 2004, cu fonduri europene, a folosit o tehnologie inovatoare, cea a panourilor sandwich. Iar costurile cu încălzirea sunt sub cele estimate. “A venit constructorul cu propunerea de două sisteme de încălzire, unul cu sobe de teracotă şi un al doilea de energie electrică. Am crezut că va fi un consum enorm de energie electrică pe calorifere, dar am cea mai mare satisfacţie că este şcoala cea mai călduroasă de la Slobozia Bradului şi plătim enorm de puţin ca energie electrică”, spune primarul. Iar în grădiniţa de la Coroteni, spaţiu destul de elegant şi bine dotat, educatorii şi profesorii îşi dau interesul să dea celor 20 de elevi de grădiniţă şi 22 de şcoală pregătitoare o educaţie frumoasă. Şi tot la Coroteni, o sală de sport adiacentă şcolii a adus prestigiu comunei. Deşi spaţiul este redus pentru o sală de sport, sala se foloseşte la maximum. Iar performanţele nu au întârziar să apară. De la copii medaliaţi cu locul I pe judeţ la rugby, pe locul I la concursurile intrajudeţene, până la echipele de baschet şi volei care au ajuns în finalele pe ţară. Totul sub supravegherea atentă a unei profesoare inimoase şi cu sprijinul administraţiei locale.
Primul curs pe IT din România
Calculatoarele sunt folosite la maxim în şcolile din Slobozia Bradului
Atingerea performanţei pe tehnologia informaţiei a fost o altă preocupare a primarului de la Slobozia Bradului. Dovadă a interesului faţă de aceast domeniu, toate şcolile sunt dotate cu calculatoare. “Avem satisfacţia că nu sunt de poză sau de design şi chiar se folosesc. Pionieratul a fost în 2001 când am fost comuna cu primul curs organizat pe IT din România, cu o firmă specializată din Bucureşti. Am avut 95 de absolvenţi, primăria în totalitate, Poliţia, profesorii de la şcoli şi 22 de elevi absolvenţi. Fiecare şcoală are unu, două trei laboratoare de informatică şi trăiesc satisfacţia că am văzut cum se predă istoria antică pe calculator. Vezi copilul cum mişcă mouse-ul să găsească o insulă pe calculator. Aparatele se folosesc la maxim. O mare parte sunt luate cu fonduri europene, iar altele au fost achiziţionate cu bani din fondurile primăriei”, se mândreşte primarul.
Birocraţia, principalul impediment al fondurilor europeme
Sute de miliarde de lei au intrat la Slobozia Bradului prin fonduri europene. Potrivit primarului Valerică Zamfirescu, numai proiectul SAPARD de asfaltare din 2001 a adus la Slobozia Bradului 1,3 milioane euro.Iar asfaltul rezistă şi acum.Zeci de alte asfaltări au mai fost făcute de atunci fie cu fonduri euroepene, fie cu fonduri guvernamentale. Iar în curând va fi implementat un nou proiect de asfaltare de 8,4 km a cărui valoare este de circa 1,5 milioane euro. Unele proiecte au schimbat faţa unor sate din comună cum este cazul satului Valea Beciului şi au crescut valoarea investiţiilor în zonă. Dacă din punctul de vedere al administraţiei locale nu este dificil să atragă fonduri în comună, adevărata dificultate este de a-i convinge pe cei care implementează programele să înţeleagă necesităţile şi nevoile comunităţilor. “Documentaţia este destul de stufoasă iar problema pe care o întâmpinăm în metodologia de aplicare a fondurilor europene este aceea că se spune una şi, când vin fondurile, noi, românii, ne batem singuri cuie în talpă. Aplicăm nişte metode şi venim cu îmbunătăţiri care îngreunează absorbţia fondurilor europene. Cele mai multe probleme sunt legate de birocraţia de la Guvern. Dacă ar apleca puţin urechea Guvernul către localităţile rurale am avea posibilitatea să atragem mai multe fonduri europene”, este de părere primarul Valerică Zamfirescu. Unde mai pui că aceste norme de aplicare nu sunt nici măcar impuse de Uniunea Europeană ci de guvernul român! În ciuda acestor aspecte, proiectele de la Slobozia Bradului pe fonduri europene vor continua. (Maria BRATU)
De unde vine numele Slobozia Bradului?
Comuna Slobozia Bradului se află în partea de sud-est a Subcarpaţilor Vrancei, la 33 km distanţă faţă de Focşani şi la 10 km faţă de Râmnicu Sărat, pe malul drept al râului Slimnic. Comuna are legătură la şoseaua E85 şi este formată din satele Slobozia Bradului, Coroteni, Olăreni, Valea Beciului, Lieşti şi Cornetu. Zona nu a fost nicidecum săracă; aici au avut domenii întinse fanarioţi precum Soutzo, Bogdan, Goleanu etc. Şi cum pământurile trebuiau trudite, iar forţa de muncă era restrânsă, au ajuns să se stabilească aici în primul rând ţigani. Soarta acestora s-a schimbat în bine în urma hotărârii luate de de către Constantin Mavrocordat care, la 5 august 1746, a abolit robia. De altfel, toponimia locului este strâns legată de acest moment istoric: robii ţigani, adunaţi sub un brad înalt din preajma bisericii au primit vestea dezrobirii lor şi de aici, numele localităţii de Slobozia Bradului (slobozire a eliberare). Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei se ridică la 7.010 locuitori, în creştere faţă de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 5.063 de locuitori.
Comuna se poate lăuda cu performanţe sportive chiar şi la nivel naţional
