Brand voice

VIDEO!!! Primării de top din Vrancea - Ce s-a realizat cu bani puţini într-o comună "discriminată" din judeţ!

Ziarul de Vrancea
24 mar 2016 5227 vizualizări
Urecheşti este comuna a cărei voce s-a ridicat cel mai des împotriva lipsei de finanţare din partea Consiliului Judeţean Vrancea.Unul dintre motive l-a constituit drumul judeţean care trece prin comună, rămas neasfaltat de 20 de ani.In ciuda problemelor financiare, administraţia locală a reuşit să modernizeze grădiniţa, să asfalteze sau să balasteze şi regularizeze drumurile din comună şi să achiziţioneze utilaje pentru situaţii de urgenţă.In plus, a fost modernizat centrul localităţii

Comuna Urecheşti este cunoscută în toată Vrancea ca fiind una dintre cele mai vocale când vine vorba de alocări financiare hotărâte pe criterii politice de către "şeful cel mare" din Consiliul Judeţean. Locuitorii din Urecheşti au protestat vehement, în mai multe rânduri, pentru drumul care traversează localitatea, aflat în administraţia Consiliului Judeţean şi despre care spun că nu a mai fost reabilitat de peste 20 de ani. Protestele au început cu vopsirea gropilor şi "plantarea" de trandafiri în asfalt şi au culminat cu banere aşezate pe marginea drumului pe care scria "Drumul judeţean 205B nu face parte din atribuţiile primarului Bratosin Nistor. Aparţine de Consiliul Judeţean!". Nu doar drumul judeţean a fost motiv de discordie între autorităţile de la Urecheşti şi cele de la judeţ. Nici măcar microbuzul şcolar nu a ajuns la Urecheşti, deşi anul trecut mai multe mijloace de trasport şcolar au fost împărţite primăriilor din judeţ.

”Alţi primari cu bani în cont, noi cu datorii şi arierate”

Situaţia dificilă cu care s-a confruntat administraţia locală încă de la preluarea mandatului, în urma cu patru ani, este denunţată de Nistor Bratosin, primarul de la Urecheşti: „Consiliul Judeţean nu a alocat Primăriei Urecheşti niciun ban. Totdeauna am fost pe zero. Am preluat mandatul cu minus în bani. Alţi primari au avut bani în contul primăriei, noi am avut datorii şi arierate nenumărate. În ciuda dificultăţilor, cu foarte mare greutate am trecut peste acest impas. Am chibzuit! Probabil dacă eram pastor la societatea mea privată nu aş fi chibzuit atât de mult banii cât am chibzuit pentru primărie. De ce? Ca să demonstrăm că se pot face lucruri şi cu bani puţini. Din 2012 şi până în aprilie 2015 tot am achitat arierate. Ştiţi ce rău este când îţi propui să faci ceva cu banii şi în momentul când ieşi la stradă vine vecinul şi spune „Vecine, ai să-mi dai bani!”?. Îi dai bani vecinului şi te întorci înapoi în casă. Aşa am păţit şi noi cu primăria. Având datorii, nu am putut să facem mare lucru”, spune primarul Nistor Bratosin, care nu uită să amintească, însă, că în ciuda dificultăţilor a reuşit să treacă de acest impas şi până în aprilie 2015 au fost plătite toate arieratele primăriei.

Oamenii veneau la microbuz cu cizme de cauciuc

Şi sediul Primăriei a fost reabilitat

Cu toate că investiţiile în comună s-au derulat mai  greu, infrastructura a fost una dintre priorităţi, pentru a crea condiţii civilizate în comună. Nu de puţine ori „oamenii veneau în sat pe timp ploios cu cizmele în picioare şi aici se schimbau cu pantofi. Şi invers, când plecau de la autobuz schimbau cizmele”, îşi aminteşte primarul. „În ciuda faptului că nu am avut bani, am reuşit să fac 3,2 kilometri de drum de pământ, din care unul uneşte la Drumul Naţional 2, dar uneşte şi case din Dealul Pălăncii care nu aveau nici o legătură între ele. Am dus piatră până în Dealul Pălăncii, în aşa fel încât oamenii să meargă, nu în condiţii moderne, dar cât de cât civilizate”, spune edilul din Urecheşti. Şi problema apelor pluviale a fost tratată cu seriozitate la Urecheşti. „Am pus circa 50 de tuburi pe străzile comunei pentru dirijarea apei pluviale. Problema cea mai mare la nivelul comunei Urecheşti e că noi cărăm piatră primăvara şi toamna este înapoi în gârlă de unde am ridicat-o, din cauza ploilor. Cred că este cea mai mare greşeală pe care o facem, să căram piatră cu nisip pe drumurile publice. Ar fi mai bine să ne chibzuim, să facem câte o bucată de drum asfaltată, cu apa regularizată şi cu şanţuri, ca la carte”, este de părere primarul. Regularizarea apei prin aceste lucrări de întreţinere a făcut ca astăzi drumurile să fie practicabile în comună.

60% din drumurile din comună ar putea fi asfaltate

Un proiect făcut în colaborare cu Primăria Popeşti dă speranţe locuitorilor din Urecheşti că în perioada următoare mai bine de jumătate din drumurile din comună vor fi asfaltate. „Am câştigat un proiect pentru care sper cât de curând să ne vină şi finanţarea, pentru că vizita în teren am avut-o deja. Sper ca politicul să nu se implice în realizarea acestui proiect, de 14,3 km de asfalt, din care 7,1 km aparţin comunei Urecheşti. Vă daţi seama că aproape 60 la sută din străzi pot să fie asfaltate”, spune primarul. Lucrările sunt necesare pentru că şi populaţia merită mai mult şi, aşa cum spune primarul, „este păcat că suntem la câţiva kilometri de oraşul Focşani”.

Banii pentru reabilitarea şcolii s-au pierdut din pricina birocraţiei

Nici şcoala sau grădiniţă nu au fost uitate de administraţia locală, care a încercat să ajute şi copii satului. Demersurile pentru reabilitarea şcolii s-au lovit însă de o serie de probleme birocratice. „Am câştigat printr-un program operaţional o reabilitare de şcoală. A venit vizita în teren, dar constructorul care a câştigat licitaţia în 2008-2009 a ajuns în faliment şi nu am putut continua lucrările. ANRMAP nu ne-a dat voie să cesionăm lucrări altui operator, fapt pentru care a trebuit să dăm banii înapoi”, ne-a povestit primarul. Cu toate acestea, proiectul de reabilitate a şcolii nu a fost abandonat. „Împreună cu şcoala am făcut o magazie de lemne, cu oamenii primăriei, cu părinţii, cu ce am putut”, a declarat primarul. Însă marea problemă a şcolii ţine de toalete, motiv pentru care şcolile nu pot fi autorizate sanitar. Primarul speră ca în perioada următoare să rezolve problema finanţării unei lucrări noi de reabilitare, cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării. Grădiniţa a fost modernizată, au fost schimbate uşile şi ferestrele, iar clădirea a fost dotată cu o centrală termică, care a îmbunătăţit condiţiile de confort pentru copiii şi cadrele didactice din grădiniţă.

Investiţiile prin GAL, o soluţie pentru modernizarea comunei

      Cu o finanţare obţinută prin Grupul de Acţiune Locală (GAL) Ţinutul Viei şi Vinului a fost modernizat centrul comunei şi s-au achiziţionat utilaje pentru situaţii de urgenţă (foto parc)

În lipsa banilor veniţi de la autorităţi, investiţiile prin Grupul de Acţiune Locală (GAL) “Ținutul viei și vinului” au permis, de exemplu, modernizarea centrului comunei sau achiziţia de utilaje pentru situaţii de urgenţă.

„Am asfaltat prin GAL circa 700 de metri de drum. Am curaţat centrul de bolovani, mărăcini, crengi, am arat şi am pus gazon, am pus mese şi a fost amenajat un loc de joacă pentru copii. Tot prin GAL luăm un buldoescavator şi un tractor pentru serviciul pentru situaţii de urgenţă”, ne-a declarat primarul. Şi chiar dacă în comună există o reţea de apă potabilă funcţională, primarul intenţionează să reabiliteze câteva fântâni pentru situaţii de avarie.

„Vreau ca împreună cu cetăţenii să reabilităm aceste fântâni, pentru că - Doamne fereşte! - să avem acces la apă în caz de avarie! O să meargă oamenii la Dunăre după o găleată de apă şi nu este normal!”, este de părere primarul, care nu uită să amintească că numai colaborând cu oamenii aceste lucruri sunt posibile. „Singur nu poti fi un Superman! Dacă nu o să mă ajute şi oamenii din sat, nu pot face nimic”, a spus primarul de la Urecheşti.

Reabilitarea primăriei cu bani puţini şi forţă de muncă proprie

Deşi a fost învinuit că a investit în reabilitarea primăriei miliarde de lei, Nistor Bratosin este mândru că lucrările au fost făcute cu bani puţini, cu eforturi uriaşe din partea angajaţilor, de la contabil la secretar şi omul de serviciu. Edilul spune că după terminarea serviciului, salariaţii  s-au schimbat şi au dat cu var în birouri. „Sunt guri rele care au scris pe internet că proiectul de reabilitare a costat miliarde, vorbind de biroul primarului. În biroul primarului, doar varul a costat.

Tot ceea ce se vede, florile, obiectele de decor îmi aparţin. Mobilierul este al Primăriei, numai că eu l-am aşezat, am pus flori, l-am intimizat şi i-am dat viaţă. Nu am cheltuit mai mult de 30.000 de lei, în ciuda faptului că se vehiculează miliarde de lei vechi. În spatele biroului era o groapă în care am băgat două găleţi de mortar. Am făcut totul cu oamenii din primărie”, a spus primarul, subliniind că numai materialele au fost plătite şi s-au economisit banii daţi pe o văruială profesionistă. Edilul spune că unul dintre neajunsurile din instituţie ţine de lipsa unor documentele în arhiva administraţiei locale. „Am vrut să facem şi inventarul domeniului public, dar nu am găsit nimic aici. Nu am găsit documente despre inventarul domeniului public din Urecheşti. E dificil. Neavând un inventar al domeniului public nu am putut să facem nici un împrumut de exemplu, că poate făceam şi noi ceva mai mult”, este de părere primarul. Cu toate acestea, există numeroase proiecte de viitor pentru Urecheşti, iar faptul că în acest moment comuna nu mai are datorii îl îndreptăţeşte pe primar să creadă într-un viitor mai bun pentru Urecheşti şi pentru locuitorii acestei comune de oameni harnici. (Maria BRATU)

Satul lui Ureche

Comuna Urecheşti este situata pe DN 2 (E 85), la circa 20 de km de municipiul Focşani, într-o zonă de deal, care permite dezvoltarea agriculturii axată preponderent pe cultura viţei de vie. Comuna este străbătută de pârâul Oreavu şi are în componenţă un singur sat - Urecheşti (sat reşedinţă de comună). Satul Urecheşti este atestat documentar în prejma anului 1500, iar în 1664, Urecheşti apare în actele oficiale ale vremii, cunoscut ca ţinut aparţinând familiei moşnene Ureche. Potrivit recensământului din 2011, populaţia comunei se ridică la 2.532 de locuitori. În comună se află şi Sfânta Mănăstire Vărzăreşti, monument istoric ce cuprinde două biserici „Adormirea Maicii Domnului” (1644) şi „Sfântul Gheorghe” (1898).

 

Get your own valid XHTML YouTube embed code

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.