Advertorial

Viitorul economiei României în situația unei potențiale crize financiare internaționale

Ziarul de Vrancea
14 iul 2020 553 vizualizări

România este un stat care “lån penge” (face împrumuturi), după cum ar spune un danez. În primul trimestru al anului 2020, a fost raportată o valoare de 109 miliarde euro, în privința împrumuturilor externe al statului român.

Acest lucru se întâmplă în luna martie, atunci când în România a fost instituită starea de urgență care a condus la o stagnare economică la nivelul țării. Într-un studiu efectuat în 2018, românii au declarat că doar oamenii cu viziune (73, 1%), banii (21, 1%) și tradițiile (5,8%) pot conduce la dezvoltarea economică a statului nostru. Oare este suficient pentru ca România să ajungă pe plan internațional la poziția economică din perioada interbelică?

Economia românească în perioada post-pandemie și în situația unei crize financiare internaționale

La nivel de PIB, țara noastră a înregistrat cele mai ridicate valori în intervalul 1935-1939. În momentul actual, previziunile UE pentru România indică o inflație de 2, 5% în 2020 și un procent de 2,8% în 2021. PIB-ul va suferi o scădere importantă în 2020, cu un minus de 6%, urmând ca în 2021 să își revină și să atingă un nivel de 4%. Banca Mondială este ceva mai optimistă în estimările sale, indicând o scădere a PIB-ului de numai 5, 7% în 2020 și o creștere spectaculoasă, de 5, 4% în 2021. Practic, economiștii români trebuie să gândească o strategie pe termen scurt și mediu, care să se axeze pe contracararea efectelor pandemiei la nivel economic.

Societățile comerciale din România se confruntă cu situația suspendării activității și trimiterea în șomaj a angajaților. Datele statistice relevă un procent de 2, 87% șomaj, cu un număr de aproape 250,000 de șomeri (mai 2020). Numărul cel mai ridicat de persoane aflate în șomaj este înregistrat în Dolj (18,675 șomeri), București (15,225 șomeri), Buzău (11, 276 șomeri), Galați (10,600 șomeri) și Suceava (10, 161 șomeri). Situația economică a statului român nu se întrevede a se îmbunătăți pe termen lung, în condițiile în care se preconizează noi împrumuturi pe fondul prelungirii efectelor pandemiei.

Relaxarea măsurilor în rândul populației a condus la o acutizare a situației în domeniul sănătății în luna iulie 2020. Statul român trebuie să susțină o serie de proiecte și de domenii (sănătate, economie, etc.) în condițiile în care resursele financiare sunt limitate. Tendința este una cât se poate de clară pentru viitor: atragerea de fonduri din partea UE și a statelor partenere, precum și implicarea acestora în diverse proiecte care să genereze bani pentru țara noastră. Este necesară o eficientizare a companiilor de stat și a administrației publice, în sensul rentabilizării acestora. Sectorul privat trebuie susținut, la fel ca persoanele fizice aflate în șomaj fie ajutate cu alle kviklån i Danmark (cu împrumuturi rapide ca în Danemarca), fie cu locuri de muncă suficiente.

Așa cum remarcau și românii, prezentarea tradițiilor românești în cadrul unor programe turistice este o măsură care poate contribui la dezvoltarea economică. La fel se întâmplă și în cazul în care banii împrumutați de la UE vor fi utilizați pentru proiecte solide, care să genereze venituri la buget pe termen lung. Ceea ce înseamnă până la urmă, oameni vizionari și care să se implice în ridicarea economiei românești în anii ce urmează crizei financiare din 2020. 

 

 

 

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.