Advertorial

HTC încearcă să-și găsească strălucirea de altădată

Ziarul de Vrancea
8 ian 2019 329 vizualizări
Oamenii și, prin extensie, companiile reacționează diferit la succes. O strategie foarte bună poate înlătura probleme care vin împreună cu succesul. O creștere prea mare și prea rapidă poate să cauzeze mai multe probleme decât zile senine. 

Un caz recent este Pebble, start-up-ul care a luat naștere prin Kickstarter. Pebble a adus pe piață ceea ce considerăm astăzi un smartwatch – un gadget ce se pune la încheietură, arată timpul, notificările și alte informații ce pot fi transferate dintr-un smartphone. Campania de strângere de fonduri i-a luat prin surprindere pe cei de la Pebble, fiind nevoiți să crească rapid echipa și să lucreze multe ore suplimentare pentru a aduce produsul pe piață. Ceasul inteligent Pebble a prins și a doua generație, însă a fost cumpărat ulterior de către Fitbit, producătorul de brățări fitness.

Un alt caz este cel al taiwanezilor de la HTC. Aceștia s-au făcut cunoscuți prin aducerea pe piață a PDA-urilor ce rulau vechiul sistem de operare mobil de la Microsoft. Încă de pe atunci, HTC a venit cu câteva concepte ce i-au pus imediat în topul producătorilor. Deși Windows Mobile nu era o bucurie estetică, HTC a rezolvat problema prin lansarea de modele atractive. Seria Diamond rămâne în continuare un exemplu foarte bun al design-ului.

De partea cealaltă a lumii, niște americani din California se pregăteau să lanseze un nou sistem de operare. Andy Rubin este cunoscut drept părintele Android, iar eforturile sale au început în 2005. Cu toate că ideile erau bune, Android a fost creat într-o lume în care butoanele fizice erau o certitudine foarte greu de crezut că va dispărea.

Lansarea primului iPhone a luat prin surprindere nu doar echipa Android, ci întreaga lume. Așa că Andy Rubin și echipa sa, acum sub umbrela Google, s-au întors la lucru și, un an mai târziu, au ieșit pe piață cu primul smartphone Android cu ecran tactil: T-Mobile G1. În afara Statelor Unite, acesta a purtat numele de HTC Dream. Telefonul glisant a pus HTC pe harta noilor producători de smartphone, iar de acolo, taiwanezii au lansat telefoane din poziția de lideri de piață. 

Seria de telefoane HTC Desire s-a bucurat de succes, însă natura „deschisă” a sistemului de operare Android a permis și altor producători să intre pe piață. Dintre aceștia, Samsung a acaparat imediat piața prin multitudinea de telefoane lansate. Alți producători precum LG și Motorola au adoptat tactici agresive de marketing, lăsând HTC într-un con de umbră.

Problema nu a fost că HTC n-a lansat suficiente modele pe piață la fel ca Samsung, LG sau Motorola. Spre deosebire de cei trei competitori, HTC nu a avut o prezență globală suficient de puternică. Samsung și LG sunt producători de electronice și electrocasnice cu o istorie lungă și, mult mai important, cu parteneriate comerciale solidificate în timp. Motorola este părintele telefoniei mobile, motiv pentru care relațiile sale cu operatorii sunt foarte bune.

Așadar, pe lângă convingerea fanilor tehnologiei portabile, HTC a avut dificila sarcină de a convinge și comercianții din întreaga lume. Nici strategiile de marketing agresive nu au ajutat prea mult, chiar dacă imaginea HTC timp de doi ani a fost Robert Downey Jr.

Cu toate astea, HTC a avut ocazia de a lansa telefoane apreciate de către fanii taiwanezilor. Alegând să-și calculeze mai atent pașii, HTC a lansat modele pe care criticii le-au apreciat din plin. Ultimul dintre ele este HTC U11, un smartphone dotat cu toate specificațiile tehnice ale competitorilor, dar cu propria identitate. 

Într-un mod foarte ciudat, seria de telefoane apreciate HTC a pornit de la modelul One M7 și a continuat până la actualul HTC U11. De ce „U”? Datorită carcasei spate extrem de lucioasă, fabricată din sticlă, ce reflectă imaginea posesorului.

Este acesta suficient pentru a aduce HTC în topul vânzărilor de telefoane Android? Probabil că nu, însă este testamentul faptului că HTC rămâne unul dintre cei mai inspirați.

În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.