CALITATEA AERULUI, PREOCUPAREA NOASTRĂ, A TUTUROR – Partea I
O campanie de creștere a gradului de conștientizare legat de importanța calității aerului, derulată de Consiliul Județean Vrancea
În fiecare zi, organismul uman consumă între 15 și 18 m3 de aer. Calitatea existenței noastre depinde de calitatea aerului. Aerul curat este la fel de important precum calitatea alimentelor pe care le mâncăm zi de zi, dar, deși vorbim și ne preocupăm din ce în ce mai mult de alimentație, nu același lucru îl putem spune despre grija și interesul nostru față de calitatea aerului de zi cu zi.
Consiliul Județean Vrancea derulează în această perioadă mai multe campanii de conștientizare cu privire la nivelul real al calității aerului și impactul poluării asupra sănătății oamenilor, având ca obiectiv monitorizarea calității aerului, informarea publicului, reducerea poluarii și, pe termen lung, îmbunătățirea calității vieții vrâncenilor.
Aceste campanii de informare se adresează atât publicului larg, cât și administrațiilor locale din județ, cărora le sunt prezentate soluții și programe pentru prevenirea și reducerea poluării, disponibile pentru mediul rural și urban.
„Campaniile derulate în 2022 de Consiliul Județean Vrancea continuă Planul de menținere a calității aerului pentru județul Vrancea 2019-2023, plan care conține mai multe investiții menite să aducă o îmbunătățire a calității vieții vrâncenilor.”, a declarat Președintele CJ Vrancea, Cătălin Toma.
De ce vorbim de poluare?
Poluarea aerului reprezintă procesul de modificare a caracteristicilor naturale ale atmosferei (învelișul gazos care înconjoară Pământul) ca urmare a acțiunii unor agenți de natură chimică, fizică sau biologică, ce au efecte nocive asupra mediului înconjurător.
Principalele efecte ale poluării atmosferice sunt încălzirea globală, problemele respiratorii și cardio-respiratorii ale populației planetei, ploile acide, cu consecințe asupra agriculturii și din nou a sănătății, subțierea stratului de ozon și dispariția unor specii de animale sălbatice.
Poluarea aerului este considerată de OMS o „urgență de sănătate publică”
Având în vedere cantitatea de aer pe care o inhalăm zilnic și importanța lui pentru toate procesele din organism, poluarea aerului este unul dintre fenomenele cu mari consecințe asupra sănătății noastre, unele ușor de detectat (alergii respiratorii, dificultăți în respirație), altele mai puțin vizibile, dar mult mai grave.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), poluarea atmosferică constituie cel mai mare risc legat de mediu pentru sănătatea umană în Uniunea Europeană (UE). În fiecare an, în UE, acest tip de poluare cauzează în jur de 400 000 de decese premature, iar costurile sale externe legate de sănătate se ridică la sute de miliarde de euro[1]. Persoanele din zonele urbane sunt deosebit de expuse la acest risc. Particulele în suspensie, dioxidul de azot și ozonul de la nivelul solului constituie poluanții atmosferici considerați răspunzători pentru cea mai mare parte dintre aceste decese premature.
Potrivit Agenţiei Europene de Mediu (AEM), in ciuda scăderii emisiilor legate de restricţiile anti-COVID, 96% dintre locuitorii din mediul urban din Uniunea Europeană au fost expuşi în 2020 la niveluri de poluare a aerului cu particule fine dincolo de limitele admise[2].
Poluarea atmosferică tinde să afecteze locuitorii din orașe într-o măsură mai mare decât pe locuitorii din zonele rurale deoarece, din cauza densității populației din orașe, cantitatea de poluanți atmosferici eliberați este mai mare (de exemplu, din transportul rutier) și deoarece dispersia se produce mai greu în orașe decât în mediul rural. Cele mai importante surse de poluare atmosferică sunt generarea energiei electrice și termocentralele, transporturile, emanațiile gropilor de gunoi neecologizate.
Particulele în suspensie, repezentate prin simbolul PM, reprezintă cel mai nociv element care definește poluarea atmosferică și afectează mai mult decât oricare alt factor poluant. PM sunt formate din sulfați, nitrații, amoniac, clorură de sodiu, praf de cărbune, praf mineral și apă, care formează un amestec de particule solide și lichide de substanțe organice și anorganice, care plutesc suspendate în aer.
Expunerea cronică la particule în suspensie duce la apariția bolilor cardiovasculare și respiratorii, inclusiv a cancerului pulmonar. Copiii și persoanele de peste 60 de ani sunt cele mai afectate.
În materialele următoare vom vorbi despre situația poluării atmosferice în România și în județul Vrancea, despre măsurile concrete luate de Consiliul Județean pentru îmbunătățirea aerului, dar și despre ce poate face fiecare la nivel individual pentru reducerea poluării.
Consiliul Județean Vrancea
[1] https://op.europa.eu/webpub/eca/special-reports/air-quality-23-2018/ro/
[2] https://www.eea.europa.eu/publications/status-of-air-quality-in-Europe-2022
