40 de ani de la înfiinţarea Vrancart, “o fabrică a generaţiilor”
Cel mai mare producător de hârtie igienico-sanitară şi ambalaje din carton ondulat din Sud-Estul ţării împlineşte astăzi 40 de ani de când a fost înfiinţat. Construită în 1977 sub numele de “Combinatul de Celuloză şi Hârtie Vrancea (CCH)”, fabrica are ca scop valorificarea deşeurilor din maculatură şi confecţionarea de produse igienico-sanitare. Din 1992, CCH-ul şi-a schimbat denumirea în Vrancart SA.
Firma adjudeană se bucură de un real succes pe piaţa de profil, situându-se pe locul al treilea după Ambro Suceava şi Ecopaper Zărneşti. De asemenea, Vrancart SA controlează 12% din piața românească a cartonului ondulat şi 14% din producţia de hârtie igienico-sanitară.
Combinatul produce şi vinde carton ondulat, ambalaje din carton ondulat, hârtie pentru carton ondulat și hârtii igienico-sanitare. Produsele finite sau semifabricate ajung atât la clienţii din România, cât şi la cei din diverse ţări ale Europei precum: Bulgaria, Germania, Grecia, Italia, Moldova, Ungaria, Polonia.
Maculatura, materie primă pentru Vrancart
În prezent, compania colectează 30% din totalul de maculatură la nivel național prin rețeaua de 20 de centre proprii de colectare din Bucureşti (Pantelimon, Chiajna, Popeşti-Leordeni), Arad, Argeş, Bacău, Botoşani, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Iaşi, Mureş, Maramureş, Prahova, Sibiu, Timiş.
Zilnic, la depozitul din Adjud sunt recepţionate în jur de 400 de tone de maculatură pe bază de fibre celulozice. Astfel, materia lemnoasă folosită odată în fabricarea produselor a fost înlocuită de către deşeuri. Scopul Vrancartului este de a conserva natura şi de a rezolva o problemă importantă din România, şi anume, selectarea colectivă, capitol la care ţara noastră nu excelează. “Fabricate din deşeuri reciclabile, produsele Vrancart sunt biodegradabile şi nu au impact negativ asupra mediului, ceea ce denotă o permanentă preocupare faţă de ocrotirea naturii şi a mediului înconjurător”, se specifică pe site-ul societăţii.
În ceea ce priveşte atestarea produselor confecţionate, fabrica deţine certificate pentru sistemul de management al calităţii, pentru sistemul de mediu şi pentru cel al sistemului de sănatate şi securitate în muncă.
Produsele Vrancart sunt realizate în cele trei secţii pe care le deţine. Instalaţia din secţia hârtie pentru carton (K25) a fost pusă în funcţiune în 1983 şi are o capacitate proiectată de producţie de aproximativ 100.000 to/an. La scurt timp a fost achiziţionată şi o maşină de fabricat carton ondulat. În prezent, instalaţia produce cca.136 milioane mp/an. În 1986 a intrat în funcţiune şi maşina de hârtie igienică ce poate produce peste 25.500 to/an.
O fabrică a generaţiilor
În cadrul Vrancart SA muncescaproximativ 1.000 de angajaţi. O bună parte dintre muncitori a început să lucreze în combinat imediat după ce a ieşit de pe băncile liceului: “După ce terminai liceul, pe baza mediei obţinute şi în urma repartiţiei îţi găseai un loc de muncă. Nu mulţi ajungeau să lucreze la CCH. Chiar dacă erai din Adjud, puteai să mergi să lucrezi la alte fabrici din ţară. Când m-am angajat la combinat aveam 19 ani. Dacă Vrancartul face 40 de ani de când e înfiinţat, eu mai am puţin şi ies la pensie. Am fost devotat acestei fabrici. Să ştiţi că sunt mulţi care şi-au adus şi copiii de i-au angajat. Există chiar şi familii întregi care au astăzi un loc de muncă aici. Asta poate fi numită o fabrică a generaţiilor.Taţi, mame şi copii, sunt destui. Cine ştie…poate vor veni şi nepoţii noştri să muncească la Vrancart”, este de părere un angajat al societăţii.
Competitori înlăturaţi prin cumpărare
Puterea economică de care fabrica a fost capabilă s-a materializat prin achiziţionarea a trei competitori din ţară: fabrica de confecţii din carton ondulat Giant Prodimpex Ungheni (2015), fabrica de hârtie igienico-sanitară Rom Paper Braşov (posesoare a brandului Mototol) şi fabrica de hârtie Vilcart Călimăneşti (2016). Valoarea totală a celor trei tranzacţii se ridică la suma de peste 13 mil.de lei.
Responsabilitatea socială
În plan socio-uman, Vrancart a sprijinit copiii olimpici ai liceelor şi şcolilor din oraş, dar oferă şi suport financiar diverselor organizaţii non-guvernamentale prin îndemnarea angajaţilor de a redirecţiona profitul de 2% din impozitul pe venit. Printre fundaţiile pe care Vrancart încearcă se le ajute se numără: “Clubul Micilor Artişti din Adjud”, “Fight for Life Charity” (organizaţie destinată ajutorării copiilor bolnavi de cancer) sau “Asociaţia Dicta Oneşti” (destinată copiilor bolnavi de sindromulDownsau autism). De asemenea, în plan local, Vrancart SA a ajutat la modernizarea secţiei de chirurgie a Spitalului Municipal Adjud.
Investiţii pentru o nouă fabrică de hârtie
Din anul 2013, acționarul majoritar al VrancartesteSIF Banat-Crișana care deține circa 75% din acțiuni. Compania este listată la Bursa de Valori București, unde are o capitalizare de piață de circa 212 mil. lei (peste 47 mil. euro).
Fabrica se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 35 de ha. Potrivit directorului general, Ionel Ciucioi, în urmatorii ani se doreşte construirea unei alte fabrici de hârtie, în vecinătatea celei vechi: „Avem un proiect mare, pentru care ne dorim să obţinem un ajutor de stat, vrem să construim o nouă fabrică la Adjud, pentru că acolo avem teren disponibil. Sunt 25 de hectare neocupate, chiar lângă ceea ce e deja construit, pe o suprafaţă de 35 de hectare. În noua fabrică, vrem să punem în funcţiune o maşină de hârtie“, a declarat Ionel Ciucioi, directorul general al Vrancart într-un interviu pentru Ziarul Financiar.
Prin demararea acestui proiect de investiţii fabrica urmăreşte să devină cel mai însemnat colector de deșeuri din România, dar şi fruntaş în clasamentul producătorilor de produse igienico-sanitare din ţară.
În ciuda faptului că judeţul Vracea are o slabă putere economică şi nu este fruntaşă în a atrage noi investitori, Vrancart reuşeşte să fie un important reper al regiunii. Potrivit datelor emise de Comisia Naţională de Prognoză (CNP) pentru 2016, valoarea PIB/locuitor de 5,377 lei, este considerată a fi cea mai mică din Sud-Estul ţării. (Diana Gabriela Dediu, Clubul de jurnalismTineretîn (re)acțiune)
