Asociatia Expresul CFR a intrat în al XII-lea deceniu
Este urmasa celor mai vechi asociatii de ajutor pentru deces din tară
Asociatia pentru ajutor de deces "Expresul CFR" a intrat in al doisprezecelea deceniu de activitate, fiind continuatoarea asociatiilor din epocă. Mai precis, "Expresul CFR" continuă genul de intrajutorare inceput in a doua parte a secolului al XIX-lea de societăti precum "Tractiunea", "Locomotiva", "Vagonul", "Unirea", "CFR Expresul" etc, cind in a apărut necesitatea infiintării acestor case de ajutor de inmormintare. Pe lingă aceste case existau si există incă pentru membri săi si case de ajutor reciproc. Din 1896, data la care prezenta predecesoarelor "Expresului CFR" sint consemnate in documente, si pină astăzi, mii de familii au beneficiat de sprijinul acestor societăti, atit in perioada dinainte de 1948, cit si in timpul comunistilor si după 1989. "La filiala din Mărăsesti a asociatiei avem 600 de membri si 200 de urmasi. Anul trecut am acordat 26 ajutoare de deces in valoare de 312 milioane de lei vechi. Din 1996 asociatia noastră asigură imprumuturi la membrii săi cu o dobindă modică. Cei care vor să se inscrie o potface la sediul nostru din strada Nicolae Bălcescu nr. 5", ne-a spus Cleopatra Serban, presedinta Filialei Mărăsesti a Asociatiei de
ajutor pentru deces Expresul CFR". Faptul că la Mărăsesti se găsesc sediile celor mai importante asociatii de ajutor de deces din tară ne aminteste de "epoca de aur" a localitătii, cind Mărăsestii au devenit in a doua parte a secolului al XIX-lea, dintr-un sat oarecare, un mare centru feroviar. Asta a făcut ca la Mărăsesti să ia fiintă la granita dintre cele două secole o industrie importantă, din care astăzi nu se văd decit ruinele. într-o societate capitalistă precum aceea in care trăim, in care discrepantele
sociale s-au acutizat mai mult ca oricind, credem că prezentarea acestor societăti care au totusi si o latură umană, merită efortul si vine in sprijinul cititorilor nostri. (Valentin MUSCA)Agenda culturală mărăsesteană
Peste zece spectacole de teatru, poezie, dezbateri, muzică si divertisment
Casa de Cultură "Emanoil Petrut" din localitate va fi organizatoarea si gazda in luna aprilie a douăzeci de manifestări. De la spectacole de teatru si poezie, pină la show-uri muzicale si chiar manifestări sportive. Prima manifestare importantă este pe 6 aprilie, cind trupa de teatru amatori condusă de prof. Dana Gheorghe, bibliotecară la Scoala nr. 2, va prezenta pe scena
Casei de Cultură incepind cu orele 14:00 piesele "împăratul Cel Surd si Privighetoarea" si "Credinta mută muntii din loc", spectacole dedicate perioadei pascale. Joi, 12 aprilie, Cenaclul Artelor "Dor de Eminescu", la invitatia Scolii din Gologanu, va merge in pelerinaj la Schitul Buluc, unde se va desfăsura un "Atelier de creatie". "Pe 13 aprilie, cu ocazia implinirii a 550 de ani de la inscăunarea voievodului Stefan Cel Mare, vom participa la manifestările organizate de Scoala Stefan Cel Mare din Focsani,
in colaborare cu prof. Valeriu Anghel. Se va lansa a patra lucrare despre Stefan Cel Mare, scrisă de profesorul Ioan Lupu din Moinesti. Vineri, 18 aprilie, la orele 19:00 se va desfăsura la Casa de Cultură un spectacol de divertisment, sustinut de formatiile Casei de Cultură din localitate, iar dintre invitati amintim pe Loredana Bălăsoiu din Focsani si Laura Melnic din Onesti", ne- a spus Constantin Ghinită, directorul institutiei. între 20 si 22 aprilie se va desfăsura la Mărăsesti a doua editie a Zilei Planetei Pămint, in colaborare cu Scoala din Pufesti, manifestare la care vor participa specialisti in domeniu de la Bucuresti. Se va lansa lucrarea "Sint născut să spun adevărul in templul moral al istoriei", scrisă de generalul (r.) Stefan Cucu si editată prin grija prof. Virgil Răileanu si a poetului Constantin Ghinită. Pe timpul manifestării, prof. Gabi Chelaru din Bucuresti va expune carte pentru copii in traducere franceză. Evenimentul se va incheia cu un turneu ecologic in zona Lepsa. Pe 20 aprilie, in cadrul Stagiunii Teatrale,
trupa Municipalului focsănean va prezenta spectacolul "Bădăranii " de Carlo Goldoni. "Deoarece viata teatrală mărăsesteană a renăscut in ultimul timp, iar iubitorii de teatru din localitate doresc să permanentizeze legătura cu teatrul, pe 27 aprilie se va inaugura in Sala Mică a Casei de Cultură, Clubul de Teatru Emanoil Petrut", ne-a mai spus Constantin Ghinită. (V. M.)
Navetistii nemultumiti
Cetătenii mărăsesteni care fac naveta la Focsani sint nemultumiti pentru că de citeva luni sint obligati să bată Focsanii cu piciorul. Aceasta pentru că alesii locali din orasul Unirii au interzis microbuzurilor care vin de la Adjud via Mărăsesti să mai oprească prin oras. Singurul loc unde poate opri este statia de la Spitalul de Urgentă "Sfintul Pantelimon". Cei care nu rămin in această statie sint obligati să coboare la autogară, desi microbuzele trec prin centrul orasului, iar bună parte din sutele de navetisti care vin
zilnic la Focsani ar avea nevoie să coboare in centru. Astfel, sint pusi in situatia de a lua un al doilea mijloc de transport si a reface traseul pe care tocmai au venit. Asta inseamnă o cheltuială in plus, pe care bugetul multora nu o poate suporta si ca urmare, bat orasul cu piciorul. (V. M.)
Ajun de centenar
Mărăsestii vor aniversa in 2008 un secol de la ridicarea localitătii, de la rangul de comună rurală, la cel de comună urbană. Pe 10 noiembrie 1908, Consiliul Comunal al Mărăsestilor a hotărit ca localitatea lor să devină comună urbană, altfel spus oras. Argumentele care au stat la baza hotăririi alesilor locali au fost puternica dezvoltare a industriei locale, in care lucrau peste 1500 de muncitori, in mod special in fabricile de zahăr, de cărămidă si de produse chimice. Acest centenar ar putea fi ocazia pentru alesii
mărăsesteni să facă bilantul unui secol de istorie urbană a localitătii de pe Siret si să constate dacă in 2008, industria mărăsesteană a evoluat sau nu fată de 1908. (V. M.)
