Colaboratorul ZdV Doina Mustățea, despre cum a văzut ea mitingul diasporei de la București,din Italia
M-a contactat o prietenă care a fost aseară la manifestație în București însoțită de singurul ei copil. Are 8 ani. Ea și soțul ei sunt doi oameni pașnici. S au simțit rău și ei și copilul din cauza gazelor. Nu s-au certat cu nimeni, nu au urlat nu au jignit doar au vrut să îi susțină pe cei adunați în piață.
Am întrebat- o de cum a văzut aceasta reacție de a fi folosite gazele împotriva unei mulțimi care s a adunat într o piață cu cățel cu purcel pentru a-și declara nemulțumirile față de conducerea țării.. Foarte multe din cazurile de violență împotriva jandarmilor au fost făcute de oameni care au fost antrenați și plătiți înainte ca să faca asta. Pe scurt a fost o tactică de spargere a manifestației bine pusă la punct, calculată și dusă la bun sfârșit. Indiferent cum au stat lucrurile, eu am văzut această situație în felul meu: copiii care încă nu au murit de foame sau din cauza cancerului până acum sunt gazați în timp ce părinții le sunt alături. Atunci când norodul este nemulțumit autoritățile răspund prompt cu forța. De ce nu răspund prompt când părinților le mor copiii în brațe, răpuși de cancer, de ce Ionuț Anghel moare în fiecare zi câte puțin pentru ca autoritățile nu îl văd și îl condamnă astfel la moarte refuzandu-i plata transplantului în străinatate în condițiile în care a ajuns așa din cauza unui tratament aplicat greșit? Zilele trecute m-a contactat o mamă disperată, copilul de 2 ani moare sub ochii ei, autoritățile nu reacționeaza în nici un fel, acel copil nu există pentru ele. Suntem jalnici! Lupta pentru ciolan ne transformă în criminalii propriilor copii. Nu asta este țara în care vreau să trăiesc.Nu asta este țara pentru care aș mai spune că sunt mândră. Nu, nu sunt mândră, mi-e rușine, mi-e scărbă, mi-e lehamite.
Text preluat de pe contul de facebook Doina Mustatea
Citiți și:Scrisoarea unei „curve-cerșetoare” adresată lui Cristian Prescornițoiu
Doina Mustatea este colaborator ZdV
Doina Mustatea este o vrânceancă de la Milcovul, plecată de mulţi ani prin străini, dar care nu şi-a uitat rădăcinile şi se implică adesea în acţiuni caritabile în beneficiul celor aflaţi în nevoi de acasă. Pentru că ne-a povestit cu drag despre vrâncenii pozitivi de la Roma, ziarul nostru i-a propus să scrie chiar ea despre ei în încercarea de a le oferi celor plecaţi posibilitatea de a-şi face auzită vocea.
Eşti plecat şi tu prin străini şi ai ceva de spus celor de acasă? Ziarul nostru îţi stă la dispoziţie şi aduce mesajul tău sub ochii a mii şi mii de cititori. Trimite şi tu o veste bună acasă prin intermediul Ziarului de Vrancea!