Vrânceni in Lume

Colțul emigrantului:Badantele nu sunt ”spălătoare de cururi”

Doina Mustățea
23 oct 2017 2700 vizualizări

Viața de „badantă” a fost scrisă și povestită de nenumărate ori, direct de către româncele care fac această muncă sau de către cei care le-au cunoscut, insă „badantă” înseamnă infirmieră

Viața de „badantă” a fost scrisă și povestită de nenumărate ori, direct de către româncele care fac această muncă sau de către cei care le-au cunoscut. În realitate „badantă” înseamnă infirmieră la domiciliu, deci româncele noastre fac aceeași muncă pe care italiencele sau alte românce o fac în spitale.

Termenul de ”badantă”, de-a lungul exodului românesc în Italia, a fost interpretat într-un mod răutăcios de multe ori, o răutate conștientă, voită venită din partea unora cum că „badantele” ar fi „spălătoare de cururi” ale bătrânilor italieni.

Întotdeauna m-am revoltat contra persoanelor care au folosit acest termen și le-am răspuns pe măsură.

Când eu am lăsat în urmă România și familia și am venit în Italia, am încercat să fac această muncă dar nu am reușit, nu am fost suficient de puternică și de curajoasă, nu am fost suficient de rabdătoare și de caldă cu bătrâna pe care ar fi trebuit s-o îngrijesc. Să fii „badantă” trebuie să ai anumite calități, iar eu nu le-am avut. Am cunoscut multe românce care odată ajunse în Italia au ales (de voie sau de nevoie) să asiste bătrânii la domiciliu. Sunt femei puternice care pot înfrunta greul de dragul celor rămași acasă, pot duce pe umerii lor problemele familiilor pentru care lucrează dar și a celor dragi rămași acasă, în special copiii.

Am avut ocazia să cunosc aici o româncă de o vârstă medie care în țară fusese profesoară de limba română. La un moment dat, deși dragă, și-a abandonat meseria pentru că avea copiii la vârsta adolescenței iar necesitățile lor erau pe măsura vârstei, făcuse și un împrumut în bancă (pentru a achita alte datorii acumulate în timp) care, dacă nu ar fi fost achitat, banca i-ar fi sechestrat casa. Bărbatul îi era alcoolic, iar casa, copiii și ratele băncii le ducea singură în spate. N-a avut încotro, a trebuit să își pună speranțele în valiză, printre puținele haine pe care le avea, fotografiile copiilor și o iconiță alături și a plecat să își poată permite să netezească drumul către viitor puilor ei și să le dea siguranța unui acoperiș deasupra capului. A reusit, cu mari sacrificii dar a reusit! Acum ambii copii au terminat facultatea, și-a achitat datoriile la bancă, bărbatul – un alcoolic irecuperabil, încă așteaptă ca toate să le facă ea, deși vârsta i-ar putea impune ca ea să se oprească, să îsi odihnească anii acumulați și adăugați la varstă, să își odihnească mintea, trupul și sufletul. Această femeie a ales să nu se oprească, încă se gândește că viitorul copiilor ei mai are nevoie de ea și de ajutorul ei.

Stiți de câte ori această femeie a fost jignită fiind denumită „spălătoare de cururi”? A fost jignită de oameni care nu știu să scrie corect românește și care atunci când își scriu propriul nume îl scriu greșit. Da, ea, profesoara de limba română, mamă responsabilă, un om model pentru societate care a ales să facă munca de jos, dar cinstită, pentru a-și crește decent copiii a ajuns să fie batjocorită de oameni care nu o cunosc. Conceptul de muncă cinstită are mult mai puțină valoare și apreciere în zilele noastre decât manelismul și practicanții lui, decât câștigul necinstit a unor bunuri sau avantaje de urma cărora se poate trai în lux, așa se pare.

Toate româncele „badante” pe care le-am cunoscut m-au impresionat mult, am văzut în fiecare în parte oameni puternici, oameni care au tăria să învingă greutățile vieții, sunt femei care au crescut copii educați, au grijă de părinții lor (îi ajută financiar) fără să obosească, pot construi case (multe dintre ele au construit deja) și mai au puterea să fie vesele, să fie optimiste și să privească încrezătoare către ziua de mâine. Închei aici felicitând aceste femei demne și puternice, dorindu-le viață  lungă și multă sănătate.(Doina Mustățea)

Articol preluat de pe site-ul:emigrantul.it

 

Doina Mustatea este o vrânceancă de la Milcovul, plecată de mulţi ani prin străini, dar care nu şi-a uitat rădăcinile şi se implică adesea în acţiuni caritabile în beneficiul celor aflaţi în nevoi de acasă. Pentru că ne-a povestit cu drag despre vrâncenii pozitivi de la Roma, ziarul nostru i-a propus să scrie chiar ea despre ei în încercarea de a le oferi celor plecaţi posibilitatea de a-şi face auzită vocea.

 

Eşti plecat şi tu prin străini şi ai ceva de spus celor de acasă? Ziarul nostru îţi stă la dispoziţie şi aduce mesajul tău sub ochii a mii şi mii de cititori. Trimite şi tu o veste bună acasă prin intermediul Ziarului de Vrancea! (S. V.) 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.