Vrânceni in Lume

Un vrincean a ajuns seful romanilor din Italia

Silvia Vrînceanu Nichita
21 nov 2006 7080 vizualizări
Dupa ce a trait ani in sir drama romanului care lucreaza "la negru", focsaneanul Iulian Manta a devenit seful Biroului pentru muncitori straini la una din marile confederatii sindicale italiene. Anul acesta a fost ales si presedintele Ligii Romanilor din Italia si se numara printre fondatorii partidului romanilor din Roma. Manta spune ca vrincenii plecati nu mai fac investitii acasa din cazua speculantilor, Ziarul de Vrancea va prezinta astazi, in exclusivitate, un interviu cu vrinceanul care s-a realizat in Italia

Iulian Manta a plecat in lume in cautarea norocului si se poate spune ca l-a gasit dupa noua ani de munca grea. Ajuns clandestin in Italia, tara in care au emigrat peste 40.000 de vrinceni, a fost abandonat de cel care-i promisese ajutorul. A dormit in case parasite, a rabdat de foame, a lucrat la negru doar pentru "un pat si o masa". Luni intregi a fost "copil de scena" la un circ si apoi a trudit "la betoane" mutindu-se de la o firma la alta pina sa-si faca permis de sedere si contract de munca. Intre timp a suferit si un accident de munca prin cadere de pe o schela. Habar n-avea ce e

un sindicat, cind pe santierul unde lucra ca necalificat au venit cei de la Federatia Nationala a Muncitorilor din Constructii si Lemn (FENEAL-Uil). Era in 2001. Atunci a aflat ca muncitorii, indiferent

de nationalitate, au si drepturi nu numai obligatii. Acum, Iulian Manta, 28 ani, este responsabilul Biroului pentru straini la cel mai mare sindicat din Italia, FENEAL-Uil, una dintre cele trei mari confederatii sindicale. Ca o recunoastere a realizarilor sale, Iulian Manta a fost ales anul acesta presedintele Ligii Romanilor din Italia si se numara printre fondatorii Partidului Identitatea Romaneasca, infiintat pe 9 noiembrie la Roma. Chiar daca a absolvit doar o scoala profesionala de mecanici auto, prin munca si

perseverenta, a reusit sa devina un sprijin pentru conationalii sai si o voce ascultata in comunitatea romanilor din Italia. La Biroul sau de pe Via Varese 5, Roma, vin zilnic nu numai romani, ci si albanezi, marocani, ucrainieni, polonezi si chiar italieni care au probleme la munca. Iulian merge si pe marile santiere de constructii pentru a vorbi muncitorilor despre drepturile lor.



Reporter: Cum ai ajuns in Italia si cit timp ti-a luat ca sa ajungi seful biroului pentru emigranti romani din cadrul FENEAL-UIL?


Iulian Manta: Sint aici din februarie 1997, venit clandestin. Cu viza cumparata de la niste afaceristi. Am platit 700 $ si un milion de lei. Erau bani ... Parintii mei s-au imprumutat in banca pentru a ma trimite in Italia.


R: Se pare ca nu i-ai dezamagit. Ai venit direct la Roma?


I. M.: Am venit printr-o cunostinta a tatalui meu, care mi-a spus sa nu-mi fac griji ca imi aranjeaza el un loc de munca si care m-a abandonat la Roma. Norocul meu ca m-am intilnit intimplator in gara cu nasii verisoarei mele.


R: Se intimpla des ca romanii care vin aici sa fie abandonati?


I.M.: Da. Nu numai daca vin cu cineva. Sint care vin prin firme pentru plasarea fortei de munca. Semneaza omul contractul, i se promite un anumit salariu, iar cind ajunge aici se trezesc cu totul

altceva. Sint nevoiti sa doarma in locuinte parasite sau in cele pe care abia le construiesc, desi in tara li se promite ca au salariu, masa si cazare ...


R: Care a fost traseul tau pina la Biroul pentru straini?


I. M.: Intii am lucrat la negru. Lucram o zi - doua pe saptamina, cit sa-mi cumpar ceva de mincare. Nu pot sa zic, verisoara mea m-a ajutat la inceput. In Civitacastellana venise circul. Si m-am dus sa

vad daca au nevoie de oameni. M-au primit si am plecat trei luni prin Italia. Practic, eram copilul scenei: montam, demontam, vindeam bilete, publicitate pe strada. Am revenit la Civita pentru ca ne platea foarte putin si eram din nou fara munca. Am gasit de lucru la o ferma, unde nu eram platit deloc. Munceam numai pe masa si cazare. Apoi am inceput in constructii, cu ajutorul unui var.


R: Ce faceai?


I.M.: Munca necalificata, dar ceea ce era prost era ca nu cunosteam bine limba si cind cereau o mistrie, de exemplu, aduceam ciocanul. In 1998 am plecat la alt italian pentru ca ii cerusem mai multi bani la salariu si nu mi-a dat, iar eu meritam mult mai mult. Atunci s-a dat "SANATORIA", legea prin care

strainii isi pot face documente. Cum italianul la care lucram si imi dadea mai mult n-avea afacerea oficial deschisa si nu ma putea pune in regula, m-am intors la cel care ma platea mai putin si l-am

rugat sa ma ajute. A doua zi mi-a depus actele la chestura. Eram in al noulea cer. In martie 1999 mi-au iesit documentele.


R: In Italia este esential sa ai documente. Nu-ti mai este frica sa mergi pe strada ...I.M.: Normal. In 1999 am fost pentru prima oara acasa, dupa mai bine de doi ani. Dupa ce am revenit din tara mi-am gasit de munca intr-un restaurant, la spalatul vaselor ... Dupa trei luni eram ajutor de bucatar. La restaurant am cunoscut un tip care avea o fabrica de sticla. Eu aveam permis de sedere, dar nu aveam contract. M-am dus la fabrica, cei de la restaurant s-au cam suparat pe mine, dar le-a trecut pentru ca seara munceam pentru ei. Am lucrat asa cam un an. Dar n-am mai rezitat pentru ca veneam noaptea, la 1 acasa, si la 5 ma trezeam sa plec la munca. Eram mort de oboseala. De citeva ori am iesit cu masina in decor si am zis stop.


"Patronii nu privesc cu ochii buni sindicatele"


R: Acesta este inceputul fiecarui roman?


I. M.: Au fost cei care au ajuns primii in Italia dupa Revolutie si nu prea ii gaseai pe strada. Dupa 2001, cind s-a dat drumul la granite, oricine a putut sa vina la munca in Italia.


R: Au scazut salariile, se gasea si mai greu de munca?


I. M.: Nu, lucrurile s-au schimbat odata cu introducerea monedei euro. Daca pina atunci se cistiga intre un 1 si 1,5 milioane de lire italiene si plateai 500.000 chiria, acum cistigi 1000-1500 de euro si platesti 700 de euro chiria.


R: De la fabrica de sticla te-ai intors in constructii?


I. M.: Nu, m-am dus intr-o fabrica de ceramica unde se platea mult mai bine. Intre timp mi-am cunoscut la Roma actuala sotie. Apoi mi s-a propus un loc de munca la Metroul din Roma. A fost de fapt

o farsa, pentru ca m-am trezit tot in mijlocul strazii. Atunci am luat ziarul si am gasit un job la o fabrica de timplarie din aluminiu, unde imi dadeau 40.000 de lire pe zi, adica 21-22 de euro. Dupa alte

peripetii am cunoscut un meserias care m-a dus la o societate care construieste cele mai mari sali de concerte din Europa. Auditorium-ul din Roma a fost facut de noi.


R: Erau multi romani?


I. M.: Eram vreo suta, din totalul de 1200 de muncitori. Am avut noroc ca am gasit un geometru care a avut incredere in mine si m-a invatat multe. Dupa 1,5 ani mi-a dat fisa ca muncitor calificat.


R: Practic, abia dupa 4 ani munceai cu acte in regula si calificat.


I. M.: Da am lucrat asa pina in martie 2003. Atunci am luat prima data contact cu sindicatul. A venit un functionar care ne-a vorbit despre contractele de munca. Ne vorbea de Cassa Edille (institutie de ajutor pentru muncitorii din constructii - n.r.). Mi s-a parut interesant. La inceput mai cu teama, pentru ca nu stiam ce zice patronul ca ma inscriu in sindicat. Stiti cum e, patronii nu privesc cu ochii buni sindicatele. Am trecut de pasul acesta si, in timp, am devenit reprezentantul sindicatului in societate.


R: Ai devenit lider de sindicat?


I. M.: Da, pentru ca erau niste avantaje. Cit esti lider de sindicat esti ultimul care vei fi dat afara. Eram un punct de legatura intre muncitori si sindicat. Dupa patru luni ma cheama conducerea sindicatului si-mi spune ca s-a constatat ca romanii sint cei mai apreciati aici pe piata constructiilor. Mi-au zis ca din cei 8500 de constructori membri ai Cassei Edille, 6000 sint romani.


R: Deci, sindicatul a ajuns la concluzia ca este nevoie de un roman pentru a lucra cu romanii?


I. M.: Da. Aveau nevoie de cineva care sa ii cunoasca, sa le stie limba, problemele din interior. Si eu la inceput, ca strain, eram mai timid. Mi-era teama sa vorbesc cu italianul, ca asa e romanul, are

aceasta timiditate. Si ei au crezut ca asa ar fi mai bine sa fie cineva care sa ii asculte, sa le explice care le sint drepturile.


"Sint societati care vor numai romani la munca"


R: Cum ii ajuta pe romani biroul pentru imigranti?


I. M.: Ii spune muncitorului care ii sint drepturile, dar si indatoririle. Le oferim asistenta legala. In cazul in care sint litigii de munca, accidente, avem un avocat care ii asista.


R: Cam citi romani lucreaza acum cu forme legale?


I. M.: In jur de 9000. La Roma sint peste 150.000 de romani, dar in constructii lucreaza legal numai 9000. Practic, romanii reprezinta 80% din strainii care contribuie in Cassa Edille, adica in jur de 9.000.


R: Se stie citi sint vrinceni?


I. M.: Plecati din tara sint peste 100.000 din cite stiu, dar in Italia sint mai putini. Stiti cum e, a venit un vrincean, l-a adus si pe altul, si-a adus familia si tot asa. La Torino sint bacauani, la Roma cei

mai multi sint vrinceni.


R: Sint romanii o forta?


I. M.: Reprezinta cam 30% din membrii de sindicat din Roma si Lazzio. Sint societati care vor numai romani la munca.


R: Care sint cele mai intilnite probleme aici la biroul emigrantilor?


I. M.: Lipsa de informatie.


R: Pai, nu exista televizor, ziare, internet?


I. M.: Noi comunicam cu muncitorii mergind pe santiere si ii informam despre contractele colective care se incheie odata la 4 ani.


R: Vorbeai mai devreme de munca la negru. Am inteles ca nici aici patronul nu vrea sa-i angajeze cu contract si nici romanii. Exista o complicitate intre patronul italian si muncitorul roman?


I. M.: Da, exista. In cazul in care muncitorul are acte, dar patronul nu vrea sa-l puna in regula, intervenim noi. Dar daca muncitorul roman nu are acte, are doar pasaport, daca intervin il da afara!


R: Deci trebuie sa mai inchideti ochii ...


I. M.: Sindicatul nu poate face pe politaiul. Cei care sint la negru si au documente ii punem in regula, pentru ceilalti ...


R: Am vazut ca la birou vin multi romani.


I. M.: Vin si albanezi, polonezi ... Nu facem discriminari. Biroul a fost facut initial pentru romani, dar s-a extins. Nu putem sa discriminam pe nimeni, nu avem voie. Eu cind merg pe santier le vorbesc tuturor in italiana. Daca la urma e un roman care vrea sa intrebe ceva, mai vorbim si in romana ceea ce nu s-a inteles.


R: Sint romani care au acte in regula si lucreaza la negru. Care este explicatia?


I. M.: Sa cistige un pic mai mult. Practic, muncitorul se pune de acord cu patronul si are contract de numai patru ore pe zi. Pentru asta ia cam 60 de euro/zi, dar nu are asigurari, nu are bonificatii,

nu are nimic. Pentru ca nu se gindesc la viitor, doar la prezent. Daca s-ar inscrie in clasa sindicala ar lua atit cit cistiga la negru pentru ca au cele doua salarii in plus pe an, in august si decembrie.


"Decat sa dau la sinsitrati, mai bine beau o bere"


R: Cit de organizata e minoritatea romaneasca?


I. M.: Foarte dezorganizata


R: De ce?


I. M.: E cam multa invidie si lipsa de informatie. Haide-ti sa va povestesc ceva! Anul trecut, cind au fost inundatiile, am facut un anunt umanitar, l-am numit "Un euro pentru Romania" si am fost sustinuti de marile companii de telefonie mobila din Italia care ne-au pus la dispozitie un numar gratuit la care se puteau trimite sms-uri. Sintem cam un milion de romani aici. Vreti sa stiti citi bani am strins? Doar 4500 de euro! Am fost la spectacole si am cerut acest euro pentru sinistrati. Romanii ne-au raspuns ca mai bine isi iau bere ...


R: Revenind la ideea de comunitate.


I. M.: Da, nimeni n-a venit de bine in Italia, dar dupa ani isi schimba mentalitatea. Daca la inceput investeau in Romania, isi cumparau case, acum isi vind casele si isi cumpara aici. Pentru ca prefera proprietatea, unei chirii foarte scumpe. Li se nasc copii aici, merg la scoala, se integreaza in societate.


R: Am vazut ca in Focsani, imobiliarii asteapta luna august ca sa vinda.


I. M.: S-a blocat piata imobiliara pentru ca un apartament e mai scump in august decit in noiembrie. Viata e mai scumpa in Romania. In Italia, in constructii, un muncitor calificat cistiga in jur de 1200-1300 de euro, in Focsani cit cistiga?


R: Am vazut ca unii au inceput sa se intoarca in tara?


I. M.: Liga Romanilor din Italia a facut un studiu pe aceasta problema si cei mai multi vor sa ramina in Italia. Sondajul arata ca cei care stau de mai mult de patru ani sint 56 la suta, iar cei care vor sa stea mai mult de 10 ani, 52 la suta. Cele mai mari probleme ale romanilor in ordinea importantei sint permisul de sedere, locul de munca, permisul de munca, dorul de copii.


R: Stiu ca in Romania a fost o dezbatere privind rolul parintilor euronavetisti, ai caror copii raman acasa. Care e parerea ta?


I. M.: Ar trebui sa existe un acord intre cele doua guverne. Adica mama sa poata sa-si ia copilul cu ea. E problema recunoasterii certificatelor de nastere, de casatorie in consulatul italian.


R: Foarte multe femei n-ar putea sa lucreze 10-12 ore si sa aiba grija si de copii.


I. M.: Multi au inceput sa-si aduca si copiii si au o viata normala de familie. Au inceput sa-si aduca in Italia si bunicii care stau cu nepotii. Este imposibil sa circuli pe strada si sa nu auzi limba romana.


"Sintem pusi in aceeasi oala cu totii"


R: Am vazut romani care se certau in mijlocul garii, beau zgomotosi bere in fata unor supermarketuri, vi s-a intimplat sa va fie rusine ca sinteti roman?


I. M.: Nu, ca sint roman nu mi-e rusine. Dar cind alti concetateni de ai mei se comporta necivilizat, da, mi-e rusine. Cei mai multi insa isi vad de treaba lor. Ma deranjeaza insa ca sintem pusi in aceeasi

oala cu totii. Daca un roman face rau, ei zic ca toti sintem rai. Dar si italienii au raii lor. Sa nu uitam ca Al Capone era italian.


R: Recent, a fost publicat in Italia un articol denigrator la adresa romanilor, care a produs amaraciune si indignare. Se vorbea respre romani ca despre "rasa cea mai violenta, periculoasa, capabila sa ucida pentru un pumn de mauntis".


I. M.: Da, este vorba de cotidianul "Il Tempo", unde jurnalistul Augusto Barboni sustinea ca romanii nu sint decit hoti, care nu stiu decit sa cloneze cartile de credit, femeile nu stiu decit sa ia italieni care sa le descarce conturile. Practic, sustinea ziaristul, romanii sint o rasa dispusa sa faca orice pentru bani.


R: Cum au reactionat oficialii romani la articolul "O etnie mereu pe pagina infractionalitatii"?


I. M.: A fost o replica a ambasadorului Romaniei, pe care nu vroiau sa o publice. Ambasadorul le-a scris ca este un articol care inca de la titlu ni s-a parut nu doar jignitor, ci rau intentionat. Plecind de la episoade izolate, jurnalistul ajunge sa descrie intreaga comunitate de romani ca pe o banda de criminali, o grupare mafiota, vinovata de toate relele din Peninsula. Ceea ce se uita este ca romanii sint foarte apreciati pe piata muncii, fac cele mai de jos munci si contribuie la dezvoltarea economica a Italiei.


R: Deci este romanul totusi vazut bine?


I. M.: Da, sint unele banci care au inceput sa ne dea credite si unele bunuri la care nu avem acces pina acum, cum ar fi casa, masina, cu dobinzi mai acceptabile ca-n Romania.


R: Ce s-ar putea face sa existe o mai buna coeziune?


I. M.: Noi am incercat sa-i grupam in asociatii. In Liga Romanilor, pe care eu o conduc, sint 16 asociatii. Ca sa ai un cuvint de spus, trebuie sa ai un anumit numar de oameni, de organizatii. E ca un general care nu se poate duce la oaste daca nu are soldati. Noi incercam sa fim un interlocutor credibil in raport cu autoritatile si reprezentam interesele romanilor in Italia si, mai important, zic eu, sa promovam o imagine corecta a Romaniei si sa luam atitudine in cazul unor momente critice pentru comunitate. In

timpul scurt de la infiintare, liga a avut o bogata activitate si a devenit cunosuta.


"Ore de limba romana in scolile din Tivoli"


R: Ce aduce bun integrarea celor care sinteti in Italia?


I. M.: In primul rind decretele de expulzare le vor fi anulate. Vor fi unele facilitati privind schimbarea pasapoartelor, inscrierea copiilor la scoala, obtinerea certificatelor.


R: Stiu ca ati fost la Bucuresti, la Conferinta romanilor din Europa. N-ati vorbit despre problemele romanilor de aici?


I. M: In Italia sint cei mai multi romani din Europa. Sa nu uitam ca romanii trimit acasa peste 4 miliarde de euro anual, iar Guvernul ar trebui sa-i ajute mai mult. Cel mai important a fost ca am discutat intre noi, am stabilit contacte. Am avut anumite proiecte care au fost finantate de Departamentul Romanilor de Pretutindeni, Casa romana la Torino, de exemplu, dar numai anul acesta. Avem acum doua proiecte in care dorim introducerea orelor de limba romana in scolile statale. Am luat legatura aici, la Tivoli, cu o comunitate unde sint aproape 400 de copii romani si am obtinut acordul sa facem limba romana, dar numai dupa orele lor scolare. Am zis ca e un inceput pentru ca sint foarte multi copii care vorbesc limba

romana numai acasa.


R: Incepind de cind?


I.M.: De la 1 ianuarie 2007. Ne-am gindit la infiintarea unei Case Romane la Roma. Un spatiu in care sa avem o biblioteca, o sala de spectacole ... O casa de intilniri a romanilor, cu un birou de

avocati care sa-i ajute pe cei care nu au bani, un cabinet medical, o sala unde sa se predea cursuri de limba italiana, cursuri de informatica, de legislatie.


R: Din punct de vedere politic, dupa integrare, cit va conta numarul mare de romani care locuiesc aici?


I.M.: Va conta foarte mult. Eu cred ca romanii vor fi in vizorul partidelor italiene, pentru ca vom avea drept de vot.


R: Recent, ati infiintat si un partid al romanilor.


I.M.: Da, punem pe picioare Partidul Identitatea Romaneasca. Eu sint unul dintre fondatori, insa nu ma pot implica deocamdata la virf pentru ca sint presedintele Ligii, care este o organizatie apolitica. Partidul va apara interesele romanilor si de aici si in Romania. La utimile a cistigat stinga in Italia datorita strainilor si emigrantilor care au acum reprezentanti in guvern. Cred ca ar trebui sa inceapa si romanii sa aiba reprezentantii lor care sa le apere interesele.


"Unii au incercat sa-mi ofere mita"


R: Vin romanii sa se inscrie in sindicat?


I.M.: Nu prea vor sa vina. Considera sindicatul un fel de politie. Vin numai atunci cind au nevoie de ceva. De multe ori intreaba numai la telefon, dar noi le dam informatii si asa.


R: Sint care au venit ca in Romania sa va ofere o atentie, ceva?


I.M.: Da au venit sa le rezolvam o problema si la plecare mi-au lasat ceva sub masa. L-am chemat inapoi si l-am rugat sa-si ia inapoi darul. Le-am zis ca aici nu-i ca in Romania. Stam intr-un stat european, intr-o lume civilizata, trebuie sa uitam ca trebuie sa dai ca sa primesti.


R: Cit de mult conteaza ca esti vrincean?


I. M.: Conteaza cind vine un vrincean la tine. In general conteaza ca esti roman. Vin cu mai multa incredere, se deschid mai usor, se poata altfel.


R: Trebuie sa fie angajat intr-un domeniu pentru ca un roman sa se inscrie in sindicatul vostru?


I.M.: Da, constructii, lemn, cariere. Se inscriu in sindicat si platesc o cotizatie, iar in schimb au o serie de avantaje. E important sa fii inscris intr-un sindicat. Multi nu inteleg acest lucru. Sindicatul nu face rau muncitorilor. Aici, niciodata sindicatul nu va fi in contrasens cu muncitorul. Daca muncitorul este platit rau si prost tratat si imi solicita ajutorul eu il ajut.


R: Mai e loc pentru alti romani in Italia? Nu s-a ajuns la un nivel de saturatie. Daca vorbim de Roma, ce munci se cauta?


I.M.: Se cauta inca infirmieri, si in sectorul constructiilor se cauta. Totul e sa ai permis de sedere. Cei care nu au acte se supun unor riscuri.


R: Vorbesti din propria experienta.


I.M.: Si eu am avut accident de munca aici. In Italia nu este asa usor. Sint persoane care stau pe drumuri. Au fost persoane care au venit la mine in birou si nu aveau bani de piine, dar i-am ajutat

si le-am facut piata.


R: Am auzit de multe ori vorbindu-se despre cei care fac drumuri Romania-Italia si care traficheaza locurile de munca. Pretind primul salariu sau bani inainte. Exista acest lucru sau e numai o legenda.


I.M.: Da, aceia sunt numiti aici "caporalli". Nu e o legenda, cine vrea un loc de munca trebuie sa le plateasca. Si in constructii este lucurul acesta, si in agricultura. Practic, ei contracteaza ziua de

munca si platesc muncitorul la negru. Sindicatul poate combate acest lucru, dar cind ajungem noi nu mai gasim nimic si nici politia.


R: Exista o colaborare intre sindicatul italian si cel roman?


I.M.: Noi avem un protocol cu Federatia Nationala Generala a Sindicatelor Familia Bucuresti, presedinte Dan Cristescu.


"Ma intorc in Vrancea la pensie"


R: V-ati mai intoarce in Vrancea sa locuiti, sa munciti?


I. M.: Poate la pensie!


R: Cit de greu e sa pornesti de la munca de jos, pentru ca sint intelectuali care vin sa munceasa in Italia?


I. M.: Este foarte greu sa fii un om cu carte si sa faci munci domestice. Diplomele nu ne sint recunoscute de statul italian.


R: In afara de diplome, ce probleme mai sint?


I. M.: Multi sustin ca taxele consulare sint mari. Taxele nu le pune altcineva decit Ministerul Afacerilor Externe. Foarte multe depind de MAE. Si personalul. Nu exista pesonal suficient, sint cozi. De

exemplu, la Roma cind sint alegeri nu exista decit o singura sectie de votare. Eu am fost acolo si am vazut ca foarte multe persoane au stat 2-3 ore la rind dupa care au plecat acasa fara sa voteze.


R: Nu se implica guvernul?


I.M.: Am auzit ca se implica, dar mai ales pentru instituirea votului prin corespondenta. Dar nu cred ca aceasta rezolva problema. Ar trebui mult mai multe sectii de votare mobile. Pentru ca daca tu imi

faci sectie de votare la Roma si eu locuiesc la Firenze, mai bine nu ma duc la vot. E adevarat ca sint foarte multe consulate, dar sint onorifice. Ar trebui sa putem vota la primarii.


R - Cred ca nici n-a existat interes, pentru ca romanii din strainatate votau in general dreapta.


I. M.: Asa este, s-a vrut o schimbare, dar eu, de exemplu, am votat PSD-ul in 2004.


R: Cum vezi din Italia ce se intimpla in Vrancea?


I. M.: Pot sa spun ca s-au schimbat foarte multe lucruri in bine, dar mai sint multe de facut. S-au facut pasi mari in privinta coruptiei, dar tot ar mai trebui lucrat in ritmul asta inca vreo 20 de ani. Vrancea e un judet frumos, care creste din resursele aduse de cei plecati afara. Ginditi-va ca din 2007 vor pleca multi investitori straini vor pleca acolo unde mina de lucru va costa mai putin.


A consemnat Silvia VRINCEANU


Cum poate fi contactat Iulian Manta

Biroul pentru imigranti FENEAL- Uil, Via Varese 5, 00185, Roma,

tel. 0039 06 4440469, cel. 0039 328 1685498, email: i.manta@fenealuillazio.it


Apel catre Romano Prodi


Liga Romanilor din Italia a trimis zilele trecute o scrisoare presedintelui Consiliului de Ministri din Italia, Romano Prodi, in care ii cere "sa nu inchida portile pentru lucratorii romani, dupa 1 ianuarie 2007". Iulian Manta, care semneaza documentul, sustine ca "pericolul unei invazii a romanilor nu exista, de aceea efectul unei asemenea masuri ii va afecta doar pe romanii care deja se afla in Italia". "Exista ziare italiene care descriu un scenariu apocaliptic, cu milioane de saraci din Romania care se vor pune in

miscare de la 1 ianuarie 2007 catre Italia sau alte tari din Europa", scriu romanii din Italia. Acestia opineaza ca o posibila explicatie ca "fostul guvern italian a indus populatiei teama fata de un imigrant

salbatic, primitiv si violent", prejudecata preluata si de unele publicatii italiene si engleze. (S. V.)


Problemele romanilor din Italia: Dor de copii si taxe mari


Un sondaj realizat de Liga Romanilor in interiorul comunitatii, ale carui rezultate preliminare au fost publicate in Gazeta Romaneasa, saptaminal al romanilor din Italia, a scos la iveala ca peste 50 %

din romanii din Italia nu mai vor sa se intoarca acasa. Datele preliminare arata ca problemele cele mai importante pentru romani sint, in ordine, permisul de sedere (38%), locul de munca (32%),

locuinta (25%). Restul a raspuns ca adevaratele probleme sint altele, cum ar fi "dorul de copii". In plus, "stranierii" au probleme si cu consulatele, jumatate dintre cei care au raspuns chestionarului

etichetind serviciile ca "nesatisfacatoare", in comparatie cu taxele mari vazute de peste 80 % din repondenti. Liga Romanilor i-a chestionat pe romani si cu privire la interesul pentru dreptul de vot,

la cum isi cheltuie banii dar si cu privire la integrarea in Uniunea Eeuropeana. (S. V.)












În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.