Vrânceni in Lume

Costica Argint, mai tare ca Interpolul

Silvia Vrînceanu Nichita
23 mar 2005 6613 vizualizări
Dupa ce a obtinut statutul de refugiat in Italia, Costica Argint, condamnat pentru scandalul de la Gagesti, le trimite bezele politistilor vrinceni. Costica Argint transmite ca, din cauza politistilor, nu mai poate "saruta crucea sub care odihnesc parintii mei iubiti".



Costica Argint, fostul lider al tiganilor din judet, revine in actualitate. Fost vicepesedinte al Partidei Romilor, urmarit general prin Interpol din anul 2002, Argint le trimite procurorilor si politistilor vrinceni "bezele" tocmai din capitala Italiei. Si asta dupa ce a obtinut din partea statului italian dreptul de refugiat politic pe motiv ca ar fi persecutat si supus discriminarii in Romania. In urma unui scandal in care a fost implicat in 1997, Costica Argint, acum in virsta de 49 ani, a fost condamnat la 3,6 ani de inchisoare pentru tentativa de vatamare corporala, violare de domiciliu si lipsire de libertate, dupa ce i-a pus "la punct" pe cei care au facut scandal cu amicii sai intr-o discoteca din Gagesti. Dupa ce i-a acuzat pe politisti ca l-au tinut ilegal in arest, Costica Argint a fugit din Romania si a cerut azil politic in Anglia si mai apoi in Italia.

Fostul cap al lumii interlope vrincene s-a stabilit in urma cu 5 ani in Roma, unde a devenit familist, are un baietel in virsta de 6 ani, si si-a deschis un restaurant. Potrivit politistilor din cadrul Biroului Urmariti, in localul sau din cartierul Anania, Costica Argint prepara mincaruri traditionale pentru romanii din zona, printre care sarmale, mititei si ciorba de burta. Politistii spun ca acesta ar cere chiar si taxe de protectie pentru ca noii veniti sa nu aiba probleme cu carabinierii. Desi stiau de multa vreme unde se afla, politistii vrinceni spun ca «n-au avut bani sa umble prin Europa dupa Costica Argint», chiar daca pentru rezultatele inregistrate pe linie de urmariti international unii dintre politisti au "vazut" Italia, Spania sau Germania, tocmai pentru a-i extrada pe cei cautati. Totusi, pe baza informatiilor primite de la romanii din Roma si transmise Intepol-ului, in 2002, Costica Argint a fost retinut in Italia in vederea extradarii. Pe motiv ca este persecutat in tara, Costica Argint si-a angajat un avocat si, potrivit documentelor pe care le-a transmis la Focsani, a reusit sa obtina statutul de «refugiat» in sensul Conventiei de la Geneva, adoptata in anul 1951, si a Protocolului de la New York (1967), cele doua instrumente juridice care reglementeaza acordarea protectiei internationale a persoanelor persecutate in tara de origine. Intre timp, Argint a tinut legatura cu cei care l-au anchetat, cei vizati fiind politistii, in frunte cu generalii Adrian Nenu si Silviu Crin Grosu. Oamenii legii au fost "tinta unor atacuri veninoase" din partea lui Costica Argint, care a acuzat in mai multe rinduri, prin intermediul presei ca, fiind vicepresedintele Partidei Rromilor, a fost persecutat politic in Romania. Mai exact, spune el, a fost "anchetat si arestat abuziv in aprilie 1997, fiind victima unei erori judiciare". In memoriile transmise autoritatilor din mai multe tari europene, Costica Argint spunea ca, dupa eliberarea sa din arest, el si familia sa ar fi primit amenintari, din cauza carora nu se mai simtea in siguranta in Vrancea. In cererea adresata autoritatilor italiene, Costica Argint aprecia ca, in Romania, politia face discriminari intre tigani si romani, in anchetele pe care le efectueaza. Mai mult, acesta cerea ca UE sa reconsidere pozitia fata de Romania pina la clarificarea acestor aspecte.

"Italia ma trateaza ca pe un cetatean onest"

Intr-o scrisoare deschisa trimisa redactiei zilele trecute, Costica Argint ii informeaza pe cei "care au facut «totul» sa-mi distruga viata, recurgind la manevre lipsite de temei legal, de tip stalinist, ca au esuat". "Abuzurile si obraznicia de care au dat dovada in cazul meu si nu numai, nu au putut trece frontiera Romaniei. Ce au reusit, este ca m-au constrins sa nu mai pot vedea Romania, tara in care m-am nascut si copilarit, sa nu mai pot saruta crucea sub care odihnesc parintii mei iubiti. Sper, insa, ca totul va fi pentru un timp nu prea indelungat. Ma adresez politistilor, procurorilor si judecatorilor care au instrumentat urmarirea penala in cazul Gagesti. Sigur ca in Vrancea exista oameni in justitie care fac cinste acestui aparat de stat, care nu au fost contaminati de atitudini profesoniste de tip comunist si pe care ii salut cu toata inima mea de pribeag. Italia este tara care m-a adoptat, ma trateaza ca pe un cetatean onest si pe care o iubesc. Abuzurile care au fost comise impotriva mea si a familiei mele au fost observate de guvernul Italiei, care prin Comisia Centrala de recunoastere a dreptului de refugiati, mi-au acordat mie si

familiei mele dreptul de sedere definitiva pe teritoriul acestei tari.

Sigur ca a fost necesar un timp destul de lung si o analiza foarte

atenta a tuturor probelor pe care eu le-am prezentat guvernului

italian, care, prin oamenii lor abilitati, de mare probitate profesionala, nu s-au jenat sa recunoasca (!) ca in Romania anumite persoane au calcat in picioare drepturile mele constitutionale, tinindu-ma in inchisori fara motiv. Vreau sa salut prietenii mei din Focsani, si pe toti din sistemul justitiar onesti si nepatati. Bunul Dumnezeu sa binecuvinteze Italia si pe mult incercatul popor roman".

Azil politic pina la aderarea la UE

Acordarea statului de refugiat pentru condamnatul Costica Argint, in sensul Conventiei de la Geneva si a Protocolului de la New York, inseamna cu atit mai mult cu cit Romania, dupa 1990, a fost scoasa de pe lista tarilor cu regimuri autoritare ori cu cetateni persecutati politic sau in alt mod. Costica Argint, care nu s-a mai intors in tara din 1998, spera, totusi, sa poata intoarce liber dupa integrarea Romaniei in Uniunea Europeana.

Seful Politiei: "nu am cunostinta"

"Nu am cunostina despre statutul de refugiat a lui Costica Argint. Nu cred ca procedurile s-au terminat, iar el figureaza la noi ca urmarit international si s-a cerut arestarea provizorie", ne-a declarat comisarul Ionel Popescu, comandantul IJP Vrancea.

Istoria scandalului de la Gagesti

Dupa incidentele de la Gagesti, din 19 aprilie 1997, unde a fost devastat un bar si au fost raniti trei localnici, Cistica Argint a fost arestat. Doua luni mai tirziu, pe 20 iunie 1997, el a fost eliberat din inchisoare. Eroarea judiciara pe care el a invocat-o se refera la ultimele trei zile ale detentiei sale. Mandatul de arestare emis de procurori expirase inca din ziua de 17 iunie 1997, iar judecatorii respinsesera, la o prima instanta, cererea de prelungire formulata de procurorii vrinceni. Costica Argint a formulat, ulterior eliberarii sale, in mai multe rinduri, opinia ca impotriva lui s-a savirsit un abuz, fiind tinut 3 zile dupa gratii fara nici o acoperire legala. El a fost eliberat abia pe 20 iunie, dupa ce judecatorii au respins si recursul formulat de procurori. Ulterior, simtindu-se amenintat, Costica Argint a reusit sa fuga din tara impreuna cu o parte dintre membrii familiei sale. Inainte de a parasi tara, Costica Argint a facut o plingere penala impotriva comandantului politiei din acea vreme, generalul Adrian Nenu, pe motiv ca l-ar fi tinut in arest dupa expirarea mandatului, dar procurorii i-au dat dreptate generalulului.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 1

Adaugă comentariu
BAU BAU, acum 2007 zile, 25 minute, 9 secunde
Vedeti cine face rom.afara de ris,si vreau sa stiu si eu cine a fost acel judecator destept?? care a respins prelungirea de arest,si care judecator?? si ptr.ce suma? la pus in LIBERTATE PE ACEST MARE citeste integral
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.