Vrincenii dezradacinati : intre roman in Italia si stranier in tara
Multi dintre miile de vrinceni care au plecat din tara, cu gindul sa-si faca un viitor mai bun, nu si-au imaginat ca acest lucru ii va costa mai tirziu. O mare parte dintre cei intorsi in luna august acasa din "neagra strainatate", majoritatea din Italia, s-au lovit, ca in fiecare an, de privirile reci si de multe ori pline de invidie ale celor ramasi pe plaiurile natale. Multi dintre "stranierii" care au plecat de ani buni din tara se simt mai straini acasa decit in tara adoptiva si au sentimentul ca nu mai apartin niciunde. In Italia sau Spania sint catalogati de multe ori drept "cetateni de mina a doua", iar aici sint priviti cu coada ochiului. Cei mai multi dintre cei care pleaca mizeaza pe cistigul material, insa scapa din vedere aspectul afectiv si pierd pe plan familial, sacrificind relatia conjugala sau pe cea cu copiii, pentru a-si asigura un trai decent. Unora dintre cei care se intorc acasa le este mai usor sa se afirme cu o masina de mare putere sau o casa, de aceea sint invidiati sau respinsi de cei ramasi sa indure conditiile grele din tara. Este de necontestat si faptul ca in august viata orasului are o alta dinamica, traficul se aglomereaza, supermarketurile sint pline, iar preturile la multe produse cresc, cozile revin in viata comunitatii. Toate acestea contribuie la crearea unei retorici agresive din partea unei parti a celor ramasi la adresa celor plecati si reveniti in tara. "Vin doua saptamini in concediu si vor sa le stea toata lumea la picioare", spun adesea concetatenii nostri. Astfel se creeaza un abis intre noul grup, de romani "fara tara" si bastinasi. "Ziarul de Vrancea" a initiat o dezbatere pe marginea acestui subiect si a interpelat citeva personalitati din societatea civila, care au interferat cu acest fenomen, pentru a comenta cauzele acestei "dezradacinari". Aceasta cu atit mai mult cu cit multi vrinceni au avut o atitudine agresiva la adresa "italienilor" chiar si in cadrul unor articole scrise de ziarul nostru.
Gabriela Obodariu, presedintele Asociatiei Pro Democratia Focsani
"Modul in care se pozitioneaza unii dintre comentatori arata nu neaparat intoleranta, cit invidie fata de oamenii care au reusit nu doar sa se realizeze material, ci mai ales sa scape cumva de ceea ce se intimpla acasa: sistemul medical ineficient, administratia care nu respecta cetateanul, nivelul de trai scazut. Cei ramasi acasa sint frustrati de faptul ca cei care muncesc in Italia se izbesc de neimplinirile astea citeva luni pe an, in timp ce ei o fac tot timpul. Cit priveste modul in care unii dintre cei care comenteaza ii zugravesc pe cei ce sint plecati afara, el sufera de generalizarea la care apelam multi dintre noi, din pacate cind judecam persoane sau situatii. Cazuri particulare, de persoane care afiseaza cu ostentatie faptul ca vin din Italia, pe care unii dintre ei le-au vazut, sint generalizate cu usurinta. Daca pina acum existau doua Romanii cu viteze diferite, una mai aproape de trecut, mai conservatoare, alta mai dinamica, mai orientata spre viitor, iata ca a mai aparut una, a celor care muncesc in afara si care intorsi in tara fac comparatii din care tara lor pierde. Si pina cind Romania de-acasa nu o sa se schimbe suficient incit Romania de afara sa isi doreasca sa se intoarca aici, o sa vedem aceleasi atitudini si dezamagiri si de o parte si de alta."
Iulian Manta, seful Biroului pentru muncitori straini la una din marile confederatii italiene, Feneal "" Uil
"Sint si dintre cei care au uitat de unde au plecat, dar nu trebuie bagati toti in aceeasi oala. Nu am plecat nici de bine, nici de rau, ci pentru un viitor mai bun. Vin pentru o data pe luna in Romania, mereu ma intorc cu drag, dar sint lucruri aici care nu functioneaza. Opiniile rautacioase sint facute de cei fara ocupatie, care nu pot schimba nimic. Chiar eu am patit, eram cu sotia in Carrefour si o doamna s-a uitat foarte urit la noi, desi nu ieseam in evidenta, nu eram imbracati extravagant, de ce? Au venit in Italia si ingineri, si doctori, din cauza sistemului romanesc, nu numai simpli muncitori. Nu e vina strainilor ca s-a aglomerat traficul sau serviciul de pasapoarte, daca autoritatile ar fi intervenit mai bine, nu ar fi fost asa. Cei care pleaca fac si sacrificii, de multe ori cei care au plecat au lasat aici familiile. Daca romanii sint batjocoriti in Italia, a venit cineva din Romania sa-i apere? A existat dintotdeauna spaga in Romania, trebuie sa dai bani ca sa obtii ceva, nu au inventat italienii mita. Cei dinafara vin cu alte idei, cu alta mentalitate. Cit despre preturi, produsele se scumpesc in iulie, august, materialele de constructii si cu 20-40%."
Margareta Modrea, psiholog
"Ei sint un fel de dezradacinati, nu au un loc fix, s-au desprins de aici, mi se pare firesc sa nu se simta ca inainte, poate nici nu realizeaza schimbarile de aici. La cei plecati de 15 ani sau mai mult s-au deteriorat si relatiile de prietenie de aici, ochii care nu se vad se uita. Multi isi pun problema dupa ce au plecat daca intr-adevar a meritat. Mizeaza totul pe cistigul material si ignora celelalte aspecte, cum ar fi familia. Cei care au plecat se pling apoi ca i-a inselat nevasta aici sau ca relatiile cu copiii s-au deteriorat. Cei care pleaca ar trebui sa primeasca o consiliere inainte. Am avut pacienti, au venit din cei plecati afara, dar dupa ce au avut de suferit neplaceri. Dar am intilnit si tineri care mi-au spus ca nu vor sa plece, pentru ca oriunde s-ar duce vor fi priviti ca niste straini. Unora dintre cei care au plecat le este mai usor sa se afirme cu masini, case, imbracaminte. Cei care vin dinafara s-ar putea sa aiba o atitudine ostentativa, iar ceilalti sa-i perceapa ca sint infumurati, iar de aici lipsa de comunicare. La un anumit nivel de educatie functioneaza o atitudine a oamenilor de invidie, ca unii aduc, fac, iar sentimentul invidiei infloreste, de aici si atitudinea de respingere, fara sa se cunoasca pretul psihologic pe care acesti oameni care au plecat din tara l-au platit."
George Matei, presedintele Asociatiei "Tricolorul" dinTivoli ,Italia
"Nu pot sa inteleg aversitatea, raceala asta afisata de cei din tara. La un moment dat te si saturi. Aici, in Italia, te simti departe de casa, iar in tara te simti parca in alta parte, nu te simti prea placut, din ceea ce vad in jurul meu. Cred ca ne lipseste intelegerea. La noi, in Romania, este contrar normalitatii, sintem niste ciudati. In iulie si august se scumpesc toate, desi pentru ca e cererea mai mare ar trebui sa se ieftineasca, si profitul ar fi mai mare. Ar trebui sa fim bucurosi cind vin italienii." (Mihaela BESLEAGA)
"Cu ce sintem vinovati, daca trudim si facem foamea in tara?"
Articolele publicate in editiile anterioare ale cotidianului nostru referitoare la situatia vrincenilor "stranieri" au suscitat numeroase comentarii, atit pro, cit mai ales contra. "Stranierii" sint vazuti "cu ifose si mofturi care vor sa rezolve totul intr-o saptamina!"; "analfabeti care nu au fost in stare sa faca ceva in tara vin acum cu ifose si pretentii considerind ca toata lumea este la dispozitia lor"; "vin in concediu si se schimonosesc in toate felurile ca nu mai stiu limba romana dupa un an" sau "nefericiti care spala la fund babe si mosi handicapati prin strainatate". O parte dintre comentatori se simt agasati de noii veniti, despre care spun ca au o atitudine ostentativa. "Va intelegem ofurile si necazurile pe care le aveti, va inteleg starea de frustrare pe care o simtiti cind veniti in locurile de unde ati plecat. Dar cu ce sintem noi vinovati, cei care am ramas sa trudim si sa facem foamea in tara unde ne-am nascut?Nu cumva si dvs, care veniti la un an acasa aveti partea dvs de vina!!! Nu cumva dvs ati venit cu euroi si i-ati imbuibat pe doctori sa va faceti dantura mai repede? Nu cumva ati uitat de unde ati plecat? Aveti un asa zis aer de superioritate, mergeti pe strada ca si cind ati avea o matura bagata pe coloana vertebrala", a comentat pe forumul ziarului "Monte Cristo". "La noi nu e ca la voi, ca la voi nu stati toata ziua degeaba, va treziti dis de dimineata si munciti pina noaptea tirziu zi de zi, an din an, si mincati doar cremwusti si beti sucul cel mai ieftin iar aici beti doar red bull si va chinuie talentul", este un alt comentariu "rautacios", semnat de "Carca Ion". Altii ii privesc pe cei plecati ca pe niste lasi. "Is de apreciat oamenii care ramin in tara si se lupta cu idiotii astia de la cirma tarii, nu aia care fug din tara isi rup spatele la betoane si sterg strainii la fund si cind vin in Romania subit nici nu mai stiu cum se zice la Coca-Cola in romana", comenteaza "un baiat destept".
"Sa le sarutam miinile stranierilor, aduc venit in tarisoara asta bolnava!"
Pe de alta parte, cei care au simtit gustul strainatatii spun ca s-au confruntat cu neplaceri din cauza invidiei celor ramasi acasa. "Au dreptate cei ce se vaita de "primirea" facuta de unii concetateni si in cazul meu, de majoritatea colegilor de breasla... multa invidie, jigniri,comentarii. Exista o mafie medicala in Vrancea care m-a marginalizat pentru ca am avut indrazneala si curajul sa plec "afara" un timp si sa fac niste bani, sa invat, sa imi intregesc familia. Revenind la sarmanii stranieri, ar trebui sa le sarutam miinile ca sint singurii care aduc venit in tarisoara asta bolnava!", este de parere dr. Any Drollinger, care a locuit si lucrat pentru o perioada in America, dar care a revenit in patrie de citiva ani. "In nici un caz nu le putem contesta patriotismul celor care bat mii de kilometri in fiecare vara ca sa mai adauge ceva la zestrea familiilor lor, si, implicit, la finantele peticite ale acestei tari", comenteaza si "Schimbu"â„¢ trei". Un alt cititor vine cu o idee inedita: "Ceea ce va trebui sa faca undeva prin Vrancea romanul din Romania, pe linga alte lucruri, va fi si un monument, in memoria tuturor romanilor emigrati, care si-au sacrificat familia, prietenii si neamurile, ca sa traiasca mai bine", concluzioneaza "un italian" pe forumul Ziarului de Vrancea.