Vrânceni in Lume

Vrancea se intoarce acasa din Italia

Tot mai multi vrinceni din Italia isi fac bagajele pentru a reveni definitiv acasa u i-a convins rasismul peninsularilor, dar si greutatea cu care isi mai gasesc o slujba u si din Spania vin stiri ca in constructii scirtiie u mai feriti de criza sint vrincenii din Marea Britanie sau Germania u reveniti in tara, stranierii baga somajul in case si mici afaceri u copiii italo-romanilor au probleme la scoala si sufera de dorul parintilor u parlamentarii europeni militeaza pentru titlul de roman-european cu drepturi depline

Vrancea tinde sa redevina "acasa" pentru multi dintre cei plecati in urma cu ani buni peste hotare. Criza economica, dar si recentele scandaluri rasiste din Italia grabesc impachetarea bagajelor pentru multi compatrioti de-ai nostri. Nu revin pentru ca in tara i-ar astepta lapte si miere, nici macar banii aceia multi promisi de unii guvernanti prin campania electorala. Se intorc pentru ca in Romania au la cine trage si se simt mai in siguranta printre ai lor. Numai in Italia sint in jur de 60.000 de vrinceni, alte citeva mii locuind si muncind in Spania sau Franta. Autoritatile locale declara ca se asteapta ca in lunile urmatoare sa se resimta afluxul stranierilor. Deocamdata, nu se poate spune ca se inregistreaza o avalansa de cereri de slujbe din partea celor care, pentru un an-doi, au ratacit prin Europa in speranta vietii occidentale. In primele doua luni din an, 17 vrinceni intorsi din Italia si Spania au cerut ajutor de la Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca pentru a-si gasi ceva de lucru. "Numarul a crescut usor in februarie, cind am inclus in pachetele noastre de masuri 15 persoane venite din strainatate. Dintre acestea, una a fost angajata, o alta s-a inscris la un curs de calificare, in timp ce restul se afla in procedura de mediere. Si in ultimele luni din anul trecut am avut 50 de persoane sosite. In realitate, numarul celor reveniti acasa este mai mare, insa vor sa demareze activitati pe cont propriu sau pur si simplu au nevoie de o perioada de acomodare. In general, vrincenii se intorc cu experienta intr-un anumit domeniu, dar nu au competentele certificate si sint deschisi sa urmeze cursuri. Daca in anii anterior luptam sa-i punem la cursuri de formare, acum sint mult mai deschisi si vor sa se califice. Ne asteptam ca spre sfirsitul anului scolar sa vina mai multi, pentru ca sint familisti si depind de copii. Va fi un moment de cotitura", ne-a declarat Marina Dantis, directorul executiv de la Fortele de Munca.

Viitorul nu suna bine nici in Spania

Vrincenii cu studii superioare, angajati pe posturi decente, cu contract , in Europa spun ca nu simt nici un pericol de concediere, insa cei care s-au dus sa lucreze cu bratele simt ca trebuie sa-si ia talpasita. "In domeniul constructiilor se simte criza. Pleaca foarte multi, si din Romania, pentru ca nu mai au locuri de munca. Companiile mari inca nu au ajuns la disponibilizari. Viitorul este insa nesigur pentru multi romani, mai ales pentru cei veniti sa munceasca la negru", ne-a spus Valentin Ioan, angajat in constructii-montaj in peninsula iberica. "De la inceputul anului a crescut numarul celor care au revenit definitiv in tara. Cei care sint veniti cu familiile si lucreaza doar sotia isi permit sa traiasca dintr-un singur salariu. Acasa ar veni degeaba pentru ca nu le-ar ajunge somajul. Sint in Spania de citiva ani si am schimbat 3 locuri de munca fara sa imi fac griji. Acum nu-ti mai permiti sa renunti asa usor la o slujba. De la luna la luna creste numarul celor care intra in «paro», adica in somaj", ne-a declarat si Neculai Cristea, rezident in Spania, angajat ca paznic la o firma de constructii. "In Barcelona sint inregistrati peste 100.000 de romani. Pot spune ca in aceasta zona romanii sint destul de integrati, chiar daca criza economica a afectat toata Spania si rata somajului este in continua crestere, de moment aici romanii suporta situatia, deoarece nu toti si-au pierdut locurile de munca, si o mare parte beneficiaza de ajutorul de somaj. In Spania orice cetatean are dreptul la 4 luni de somaj pentru fiecare an de munca. In general exista perceptia ca romanii care muncesc in Spania sint capsunari. Nici pe departe. Sint si oameni care lucreaza in agricultura, dar doar o parte. In Cataluña romanii muncesc in domeniul transporturilor, in constructii, turism, fabrici. Aici sint si romani care studiaza in universitati", spune vrinceanca Ana Ionela Cristea, consilier financiar la o banca din Barcelona si doctorand la Universitatea Autonoma din Barcelona.

Italo-romanii "zidesc" ajutorul de somaj in case

Reprezentantii comunitatii de romani din Italia declara ca parasesc "Cizma" cei care nu si-au gasit un loc de munca sigur. Unii revin in tara avind asigurat un somaj de 700-900 de euro pe luna, asigurari sociale pentru care au contribuit minimum doi ani in Italia. Banii de la statul italian sint folositi pentru investitii in Vrancea. Fie la case, fie pentru inceperea unei mici afaceri. De altfel, cererile pentru deschiderea unui business au crescut in ultima perioada. "La Roma mai gasesti cite un loc de munca, insa este greu pentru cei veniti de un an-doi. Angajatorii au reziliat contractele la cei care au venit pe o perioada determinata. Dar acestia din urma vin pentru citeva luni, bazindu-se ca au banii, mai fac cite ceva pe la case, ce mai au in tara, si revin aici", ne-a spus Iulian Manta, seful Biroului pentru Muncitori Straini din Federatia Nationala a Muncitorilor din Constructii si Lemn, FENEAL-Uil, din Italia. Acesta recunoaste ca de la inceputul acestui an, un bilet spre Italia si-au platit putini romani, lucru resimtit si in incasarile firmelor de transport din Focsani. Cauzele par a fi atit scandalurile rasiste declansate de anumite acte reprobabile ale unor conationali, dar si incertitudinea gasirii unui loc de munca.

"Romanii nu vin sa doarma in baraci"

Piata muncii din peninsula este suprasaturata. Isi mai gasesc loc cei cu studii si norocosii. "Au venit foarte putini din tara in aceste prime luni. Se tem, nu stiu ce vor gasi, nu mai vin daca nu au ceva sigur. Nu vin sa stea pe sub poduri sau in baraci", a concluzionat Iulian Manta. De altfel, despre ofertele limitate de pe piata muncii din Italia ne-a povestit si o focsaneanca stabilita in nordul Italiei. "Cine vrea sa gaseasca de munca gaseste! Chiar la mine in oras, saptamina trecuta, au fost angajate trei romance, la o clinica de sanatate. A contat ca au pregatire de specialitate. Din cite vad la televizor, apele s-au mai linistit fata de represaliile de acum doua saptamini", ne-a spus Diana, cetatean roman casatorit in Italia. Ea povesteste de incapacitatea autoritatilor italiene de a face fata valului de violente. De asemenea, spune ca presa joaca un rol important prin acordarea de spatii largi numai pentru incidentele in care sint implicati imigrantii. Cu toate ca si italienii ingrozesc opinia publica prin comportament deviant. "Politicienii si o parte a presei alimenteaza ura dintre romani si italieni. Saptamina trecuta a fost violata o italianca de 17 ani. Nu s-a facut atit tam-tam ca opt italieni au violat o minora. Ce se intimpla daca agresori erau romani?! Multi oameni cred ca autoritatile nu reusesc sa gestioneze violentele", ne-a mai spus Diana.

Italia romanilor are 1,3 milioane de conationali

Chiar daca in Nordul Italiei agresivitatea localnicilor fata de romani nu s-a manifestat, linga Roma, la Tivoli, vrincenii recunosc ca au teama in suflet de a mai iesi in parc, la scoala sa-i ia pe cei mici sau pur si simplu la cumparaturi. Gruparea neo-nazista Forza Nuova si-a exprimat clar parerea ca toti romanii sint musafiri nepoftiti, nemanierati si ca trebuie sa plece. Reamintim ca in urma cu citeva saptamini o alimentara a unui vrincean a fost incendiata, iar la magazinul "La vranceanca" de la Tivoli, aflat chiar in costa Primariei locale, gruparea extremista a lipit afise anti-romanesti. Pentru a preintimpina astfel de manifestari anti-sociale, un grup de europarlamentari romani se afla in aceste zile in capitala Italiei, unde va purta discutii cu reprezentanti ai clasei politice italiene, dar si cu liderii comunitatii romanesti. In Italia locuiesc si muncesc oficial 760 de mii de romani. Cifra neoficiala este insa de 1,3 milioane de conationali. Cei mai multi vrinceni sint la Roma si in localitatile din jur, aproape 60 de mii. "Sintem cea mai mare comunitate din Italia, pacat ca nu sintem si cea mai unita", a remarcat Iulian Manta.

Un copil pe cap, risc sa iti pierzi slujba

Economia in regresiune ii pune pe ginduri pe stranierii care si-au luat copiii cu ei. Sotii se gindesc serios la "povara" pe care o reprezinta un copil in grija in special pentru mama. Timpul petrecut cu cel mic acasa o poate costa bani la salariu si chiar slujba, mai ales acum cind un angajator cintareste de doua ori inainte sa dea de munca unui roman. Numai anul trecut, au revenit in Vrancea si in bancile scolii aproape 250 de elevi, dar autoritatile scolare se asteapta ca numarul acestora sa creasca foarte mult spre vara. Cei mai multi dintre scolarii care se intorc au virste cuprinse intre 8 si 15 ani. Majoritatea provine din Italia, adica 193 de copii. Profesorii sustin ca elevii intimpina dificultati la reintegrarea in viata scolii, in principal din cauza programei mai incarcate de aici. Lipsa parintilor isi face si ea simtita prezenta in comportamentul minorilor. "Copiilor le este mai greu sa se adapteze pentru ca programele sint diferite si sufera niste probleme de adaptare privind nivelul de studii, dar si probleme de ordin sufletesc. Principalele probleme de adaptare sint la analizele gramaticale, dar pina la urma se descurca", ne-a declarat directorul Scolii "Duiliu Zamfirescu" din Focsani, Laurentiu Tibrea, unitate unde s-au intors mai multi copii din Italia.

Grupaj realizat de Iulia CRETU, Iulia NICOLAIE, Nicoleta CRISTEA, Dan CHIRIAC

"Din lepre, criminali si violatori nu ne mai scot"

Viorica Dan este plecata de trei ani din tara si ingrijeste o batrina dintr-un orasel italian. Anul trecut si-a luat si sotul la munca. Visul de a stringe bani pentru a-si cumpara o casa in Romania s-a spulberat, dar faptul ca are un salariu mai bun in Italia o face pe femeie sa nu mai vrea sa se intoarca in tara. Viorica recunoste ca relatiile italienilor cu romanii s-au deteriorat si nimic nu mai este din ce-a fost. Din acest motiv nici sotul ei nu-si gaseste de lucru de mai bine de sase luni. Cu toate acesta, Viorica nu ar vrea sa se intoarca in tara. Cu salariul ei de 550 de euro de ingrijitoare la o persoana cu dizabilitati reuseste sa-si plateasca o locuinta cu chirie, intretinerea si hrana zilnica pentru doua persoane. "Eu n-am probleme. Patronul ma cunoaste si stie ce fel de om sint. Dar in general pe aici italienii nu mai vor femei romance care sa le ingrijeasca batrinii. Cu barbatii e si mai greu. Din lepre, criminali si violatori nu ne mai scot. Sint pline televiziunile de stiri rele despre romani. Eu nu prea ies din casa. Dar sotul meu nu-si gaseste de lucru nici acum, desi a venit din toamna anului trecut. El mai iese la cumparaturi, dar cu fereala", a conchis Viorica. (D. GANEA)

Calatori mai numerosi pe cursele Italia-Romania

Firmele internationale de transport calatori inregistraza si ele o crestere a numarului de romani care se hotarasc sa se intoarca acasa. "Pe fondul crizei si al opiniei publice defavorabile din Italia, fluxul de calatori a crescut dinspre strainatate pentru repatriere", declara administratorul Robin Group, Dan Andrei Robu. Lunile ianuarie si februarie sint putin mai dificile in ce priveste transportul international de calatori, insa cu toate acestea romanii circula. "In ultima perioada, cursele de calatori dar si de marfa au inceput sa isi revina", spune un reprezentant Atlassib. Romanii cu greu se mai descurca peste hotare dar si in tara sansele gasirii unui loc stabil de munca sint minime. "Acum stiu ca e foarte greu de gasit un loc de munca acolo, dar la fel este si aici. Intotdeauna au fost oameni care s-au intors, dar nu se poate vorbi despre o crestere notabila la intoarcerea din strainatate", afirma si Simona Anghel, administrator la firma Samex. Un bilet de la Roma la Focsani costa 80 de euro, insa transportul bagajelor este mult mai costisitor. In noua conjunctura economica, se pare ca stanierii iau in calcul si varianta revenirii in tara, chiar daca nici aici nu ii asteapta viata usoara. (D. GIRLEANU)

---