Vrânceni in Lume

Badita Anghel, Schindler din muntii Vrancei

in timpul asasinatelor in masa comise de regimul Ion Antonescu împotriva evreilor, vrinceanul Anghel Anutoiu a reusit sa salveze mii de oameni care ar fi trebuit sa sfirseasca in camerele de gazare de la Auschwitz ori in ghetourile din Transnistria. potrivit unor marturii din epoca, vrinceanul din comuna Naruja l-a sfidat pe insusi maresalul Antonescu, cerindu-i sa-i crute pe evrei. gestul sau, care a insemnat un licar de lumina in perioada intunecata a Holocausului, a fost omagiat de statul Israel, care l-a declarat "Drept intre Popoare". vrinceanul a plantat un copac in "Gradina celor Drepti" de pe Muntele Amintirii din Ierusalim. in anii de negare a Holocaustului, "Schindler" al Vrancei a ajuns la rindul sau un proscris in propria tara

Anghel T. Anutoiu - "Invalid politic antifascist". Un nume care nu spune absolut nimic in Vrancea si nici in Romania. Pentru evrei insa, Anghel Anutoiu este un erou. Un om care, in fata primejdiei naziste, a dat dovada de omenie si a salvat vieti atunci cind altii primeau solda de la stat pentru a le ucide. Anghel Anutoiu deschide la Yad Vashem in Ierusalim - memorialul dedicat celor sase milioane de victime ale Holocaustului - lista celor 60 de romani care si-au riscat viata pentru a ajuta evrei in timpul persecutiilor naziste. In calitatea sa de secretar al Asociatiei Veteranilor de Razboi "Marele Voievod Mihai" si furier la Comandamentul Armatei, Anghel Anutoiu a aflat de ordinele secrete privind perchezitiile, arestarile si mai apoi deportarile evreilor. A fost omul pe care Providenta l-a trimis acolo la momentul potrivit. Unele marturii scrise sustin ca in timpul genocidului vrinceanul l-a infruntat in public, in Bucuresti, chiar pe temutul maresal Ion Antonescu, cerindu-i sa-i crute pe evrei pentru ca sint "poporul ales de Dumnezeu". Potrivit unor documente de la Institutul International pentru Studierea Holocaustului din Israel, se presupune ca vrinceanul a salvat in jur de 10.000 de evrei. Este o cifra mult mai mare decit cea de pe celebra lista a lui Oskar Schindler, industriasul german care a salvat peste 1.000 de evrei in timpul celui de-al doilea Razboi Mondial. Totusi, numarul nu conteaza. "Cine a salvat o singura viata, a salvat tot Universul", a punctat Mina Yanku, directorul adjunct al Departamentului celor Drepti intre Popoare de la Yad Vashem.

Impotriva "solutiei finale"

Dupa razboi, Anghel Anutoiu se prezenta simplu: "invalid politic antifascist". El este singurul vrincean pe care evreii l-au "sarutat pe suflet" in semn de recunostinta pentru ca a fost solidar cu ei intr-o vreme in care erau considerati mai intii "jidani" si abia apoi oameni. Badita Anghel, cum iI alinta rudele sale, s-a nascut in 1914 la Nistoresti, dar a trait ca flotant in Naruja si Bucuresti. Copil sarac, nerecunoscut de tatal sau, Anghel a plecat de mic in lume, pentru a-si cauta un rost. Viata l-a adus in Bucuresti, acolo unde, la un moment dat, apare chiar in anturajul celebrului tovaras Ghita Cristescu, zis Plapumaru, cel care a infiintat Partidul Comunist in Romania in 1921. In dosarul sau de la memorialul Yad Vashem se pastreaza si o fotografie cu autograf in care Ghita Cristescu il tine amical de brat pe vrincean si pe care scrie: "educat de mine si colaboratorii mei principali". In 1933, cind Adolf Hitler a devenit cancelarul Germaniei, iar Garda de Fier se pregatea sa preia puterea in Romania, Anghel Anutoiu avea 19 ani. In 1940, odata cu instalarea statului national-legionar condus de Ion Antonescu, pe fondul unui antisemitism pronuntat in epoca, sustinut de elite politice, culturale si religioase ale tarii, evreii aveau sa devina proscrisi ai societatii, oameni ce trebuiau stirpiti de pe fata pamintului. Anii negri ai razboiului aveau sa-l gaseasca pe fisnetul vrincean in mijlocul evenimentelor. Sfidind starea de spirit a momentului, el a reusit sa bareze atit cit a putut pumnul greu al Guvernului indreptat impotriva "jidovilor". Comisia Internationala pentru Studierea Holocaustului din Romania il prezinta pe secretarul si reprezentantul Asociatiei Veteranilor de Razboi "Marele Voievod Mihai" care functiona pe linga Casa Regala a Romaniei. "Intre anii 1938 si 1944, in calitatea sa de secretar al Comandamentului Corpul 5 Armata, a avut posibilitatea sa afle secrete de mare importanta, dupa cum insusi declara, cum ar fi raziile in care trebuiau sa fie arestati evreii. Anghel Anutoiu a folosit aceste stiri pentru a-i avertiza pe evrei de pericol si, in acest fel, unii au putut sa gaseasca, chiar cu ajutorul lui, locuri de ascuns si astfel au ramas in viata. Pentru aceasta activitate in care si-a periclitat viata, Anghel T. Anutoiu a fost recunoscut «Drept intre popoare» pe data de 9 ianuarie 1979. In august 1990, numele sau au fost gravat in «Gradina celor drepti» de la Yad Vashem", ne-a declarat Mina Yanku, directorul adjunct al Departamentului Drepti intre Popoare de la Institutul International pentru Studierea Holocaustului din Ierusalim.

Lista lui badita Anghel

Lista evreilor care au declarat cu mina pe inima ca au fost salvati de vrinceanul Anghel Anutoiu este lunga, potrivit marturiilor din dosarul sau de erou. Cum nasul sau de botez, pe nume Anghel Aga, era comerciant in Focsani, tinarul Anghel a cunoscut o seama de evrei, pe unii dintre ei reusind sa-i ajute atunci cind a inceput genocidul. Pe lista celor care ii datoreaza viata vrinceanului se afla Fishel Faibis, un evreu din Bucuresti, pe care l-a avertizat in februarie 1940 ca o banda de legionari intentionau sa-l jefuiasca si apoi sa-l omoare. In august 1941, el a revenit in crucea noptii la acelasi domn Fishel si l-a luat de acasa pentru a-l proteja de raziile naziste ce urmau sa aiba loc a doua zi. Rasposatul rabin Shimon Bercovici de la Buzau a declarat sub juramint ca Anghel Anutoiu l-a ajutat sa parasesca orasul in timpul perchezitiilor naziste si l-a ascuns la un prieten din copilarie, cismar de meserie. Alte marturii dezvaluie ca vrinceanul ar fi ajutat si alti rabini sau simpli evrei din Brasov, cum ar fi dr. Iancu Graumfeld, prim-rabinul Ernest Deutsch pe care i-a salvat de hitleristi ascunzindu-i la prieteni. Vestile ca va urma masacrarea evreilor le-a adus pina in fostul judet Putna. Potrivit foilor de marturie, rabinului Itzac Scheter i-a gasit o ascunzatoare la nasii sai de botez, Mariuta si Anghel Aga, pe strada Agricultori din Focsani, la fel si doctorului Alexander Tercatin, care avea cabinet pe Strada Socialismului. La Odobesti, unde traia o numeroasa comunitate de evrei, a salvat mai multe persoane, printre care Haim Sacagiu, Lisa si Smuel Stoleru care urmau sa fie deportati in Transnistria. In ajunul Pastelui evreiesc din 1941, la Birlad, i-a salvat de la moarte pe farmacistul Ezra Bergman si pe medicii Talik si Bril, impotriva carora fusesera emise ordine de evacuare si arestare. "între 1938-1944, Anutoiu a avertizat pe evreii din comunitatile din Bacau, Brasov, Odobesti, Piatra-Neamt si Buzau ca urmau sa fie arestati, asa incit au putut fugi la timp, si i-a ajutat sa gaseasca adapost", se arata in raportul Comisiei Internationale de Studiere a Holocaustului din Romania, document realizat de o echipa de cercetatori in anul 2003. Vasilica Moisiuc, fosta salariata a Consulatului SUA din Bucuresti, in prezent decedata, sustine in marturia depusa la Yad Vashem ca vrinceanul "si-a sacrificat mina stinga pentru a nu lua parte cu Armata la arestarile evreilor si provoca si pe altii in acest scop, cum ar fi fratele lui Andrei Anutoiu, caruia i-a taiat trei degete, in conditiile in care aceste fapte erau pedepsite cu moartea de Codul Justitiei Militare. In cursul anului 1943, Anutoiu Anghel in secret mi-a platit de am gazduit si ascuns in locuinta mea din Bucuresti pe evreica Roza Rozenberg, femeie in virsta fugita de pericolul hitleristilor. Sint martor ocular si v-am descris adevarul cu sinceritate". Ca o dovada, in pasaportul vrinceanului se consemneaza invaliditatea: "trei degete lipsa la mina stinga".

Intilnirea cu maresalul Ion Antonescu

La Yad Vashem se pastreaza un dosar care contine citeva sute de scrisori, acte, foi de marturie si fotografii din care reiese activitatea anti-legionara si antifascista purtata de vrinceanul Anghel T. Anutoiu. O marturie facuta de evreica Etta Lidia Fainstain, care se prezinta "supravietuitoare a lagarului de la Auschwitz unde mi-am pierdut toata familia formata din sase persoane", atrage atentia: "Dl Anghel Anutoiu este primul din Romania celui de-al doilea razboi mondial care a avut curajul raspunderii in fata maresalului Antonescu, la 14 octombrie 1941 de a lua apararea evreilor la cel mai inalt nivel de stat cerind energic conducatorului statului sa desfiinteze lagarele evreiesti si cartela lor cu diagonala albastra pe care evreii erau obligati sa o aiba asupra lor", sustine evreica, dupa care cere ca Anghel Anutoiu sa primeasca cetatenia de onoare a statului Israel. Cu toate ca nu s-au descoperit dovezi istorice directe care sa ateste intilnirea dintre omul simplu Anghel Anutoiu si temutul maresal Ion Antonescu, alte marturii sustin ca aceasta a avut loc, ba chiar s-a lasat si cu arestarea vrinceanului, care s-a acuns in munti. In 1984, un grup de 16 evrei, sub sigla Federatiei Comunitatilor Evreiesti din Bucuresti, se "atasa cu toata fermitatea cererii fratilor evrei din orasul israelian Petah Ticva, din iunie 1978, si cerea ca "invalidul politic antifascist de pe urma prigoanei hitleriste" sa fie tratat cu onor pentru "faptele sale incontestabile pentru curajul riscului vietii sale, plin de cel mai mare eroism, in fata maresalului Antonescu, la 14 octombrie 1941 cind sute de mii de oameni gemeau de suferinte in munci obligatorii lagare de exterminare si trenuri ale mortii". Pe baza acestor marturii din dosarul sau si a unor cercetari efectuate de specialisti in istoria Holocaustului, Anghel T. Anutoiu a trecut testul "de erou", iar Institutul Yad Vashem a decis sa-l onoreze si sa recunoasca public ca a contribuit, cu riscul propriei vieti, la salvarea unor evrei in anii razboiului.

Iubit in Israel, urit in Romania

Anghel Anutoiu a fost la un pas sa nu poata pune piciorul in Tara Sfinta, unde a fost invitat cu onoruri in anul 1979 pentru a primi recunoasterea simbolica prin conferirea medaliei si a titlului de "Drept intre Popoare". Maricel Chiciorea, unul din nepotii sai, care locuieste in Focsani, ne-a declarat ca a fost nevoie ca statul evreu sa intervina la dictatorul Nicolae Ceausescu pentru ca unchiul sau sa poata primi viza de plecarel. "Badita Anghel iubea evreii, iar evreii il considerau fratele lor. Era mindru de ce a facut in viata. Acest om a fost o legenda, dar in Romania toti si-au batut joc de el si nu a fost recunoscut si apreciat la adevarata valoare. Eu eram copil cind imi povestea despre anii tulburi ai razboiului, dar peste ani am realizat ca faptele lui au fost deosebite. Sint mindru ca ma pot numi nepotul lui", ne-a povestit Maricel Chiciorea. Pentru batrinul din muntii Vrancei, cele trei luni petrecute in Israel au fost ca un vis frumos, dar care s-a sfirsit prin a intra sub lupa Securitatii. De altfel, dupa cele petrecute in timpul razboiului, eroul a fost haituit la propriu si supravegheat de Militie. Istoricii spun ca tratamentul era oarecum firesc pentru acea perioada. "Daca ar fi fost omagiati ca salvatori, ar fi insemnat ca au existat si criminali sau autoritati criminale", se arata in raportul privind Holocaustul din Romania. Marturiile celor care l-au cunoscut arata cum regimul comunist a inghitit eroul si l-a transformat intr-o nonpersoana, un om care a trait aproape pina la moarte cu frica ca va fi arestat. "Anghel Anutoiu era tot timpul suspectat, nu era bine vazut de partid, cum era atunci, pentru ca era un om care nu se incadra in regulile statului. El era un om care ducea o politica antiregim, vazut ca un om salbatic, singuratic, in comuna noastra. A avut o viata zbuciumata, nu era ca restul populatiei", si-a amintit pentru Ziarul de Vrancea Clementa Scaunas, fost primar al comunei Naruja, unde Anghel Anutoiu a trait mai multi ani. De altfel, in urma numeroaselor interventii facute la Antonescu de catre diferite personalitati pentru salvarea evreilor, acesta a dat ordin sa fie urmariti cei care au indraznit sa-l sfideze. A fost momentul in care Anutoiu s-a aflat din nou in pericol. Ca un adevarat mocan vrincean, s-a refugiat in munti. "Mereu ne spunea ca-l cauta Securitatea sa-l lege. Eu eram de 11 ani cind a venit potera aici, la Naruja, si l-a luat cu catuse la miini. Inainte vreme a stat fugar trei luni si doua saptamini in Dealu Sacaturii, cel mai inalt munte din Nistoresti, unde a mincat numai mure, zmeura si bureti. Mi-a povestit cum a venit ursul sa-l manince in grota unde se ascundea. A facut un foc mare si a scapat. De foame si de frica a coborit in sat, la neamuri. L-au tinut legat sapte luni, iar cind a venit acasa ne-a spus ca au incercat sa-l otraveasca la Galati. A fost cu bagare de seama, s-a facut ca inghite otrava, iar apoi si-a bagat degetele pe git si a vomat. De atunci a avut mereu probleme cu stomacul si bea numai ceaiuri. Eu nu stiu nici acum ce au avut cu omul asta, ca nu a furat, nu a baut si a fost un om cumsecade. Era si credincios, numai pe la biserica se ducea. Dar toata viata i-a fost frica, el umbla numai seara, si nu prin centrul satului. De unde avea, de unde nu avea, mereu imi dadea si mie cinte un ban, ca si eu am fost saraca. Imi spunea: «neapoata, hai cu mine in Tara Sfinta!»", ne-a povestit cu ochii in lacrimi Gaftona Chiciorea, nepoata sa de la Naruja. De altfel, in scrisorile trimise la Yad Vashem, Anghel Anutoiu si fratele sau Andrei povestesc ca au trait "cu viata in pericol de executare la moarte, fugari prin muntii Vrancei pina la 23 august 1944", pentru ca aveau informatii ca urmau sa fie executati.

"Ei sint cei care au salvat onoarea omenirii"

In anii agitati de dupa razboi, curajul si omenia de care a dat dovada Anghel Anutoiu in perioada intunecata a Holocaustului au fost inghitite de valul comunist, preocupat mai mult de spalarea ideologica a creierelor. Chiar si dupa 1990, in Romania a refuzat sa discute deschis despre atitudinea romaneasca fata de evrei. Pina in 2003, cind Holocaustul a fost recunoscut oficial si Romania a decis sa se impace cu trecutul dureros, s-au spus doar jumatati de adevar. Totusi, indiferent de regim, evreii nu l-au uitat niciodata pe badita Anghel din muntii Vrancei. "In sufletele noastre, numele Anutoiu Anghel este scris cu litere de aur si asa va ramine pentru ca a respectat ceea ce propavaduieste Biblia si anume: «iubeste-ti aproapele». Oameni ca Anghel Anutoiu, care au dat dovada de mila, care au actionat contrar atitudinii generale au fost si nu putini. Pina in vara anului 2004, un numar de 20.205 au primit aceasta distinctie. Ei sint cei care au salvat onoarea omenirii. Istoria va fi judecatorul care va raspunde la intrebarea: cum au fost posibile ororile din timpul Holocaustului. Iar noi nu vom uita cine au fost asasinii nostri si nici prietenii nostri. Iar Yad Vashem este obligat sa dea onoare celor declarati «Drepti intre popoare»", ne-a spus Mina Yanku. Medalia primita de vrinceanul Anghel Anutoiu este singura acordata de statul Israel. Pe spatele ei este gravata inscriptia biblica: "cine a salvat o viata, a salvat tot universul". In ultimii ani de viata, badita Anghel s-a rupt de lume, mutindu-se in comuna Naruja, dar si-a luat cu el medalia de onoare. Anghel Anutoiu a murit sarac si bolnav, uitat de toti, in anul 2003, la virsta de 89 de ani. Eroul este inmormintat in cimitirul satului Naruja. (Silvia VRINCEANU)

Yad Vashem - locul in care fiecare lasa o lacrima

"As vrea ca cineva sa stie ca am existat", marturiseste un adolescent care a pierit in timpul Holocaustului in ultima sa scrisoare

Yad Vashem este memorialul dedicat de statul Israel celor peste sase milioane de evrei ucisi de nazisti si colaboratorii lor. A fost construit in anul 1953, ca urmare a unei rezolutii adoptate de parlamentul israelian, pe un munte de pe care se vede panorama orasului Ierusalim, orasul dupa care tinjeau oamenii fara tara imprastiati in cele patru zari. Numele a fost ales dupa versetul biblic din Isaia 56,5: "Le voi da in casa Mea si inauntrul zidurilor Mele un nume si un loc mai de pret decit fii si fiice; le voi da un nume vesnic si nepieritor". Yad Vashem este un loc in care iti este greu sa-ti stapinesti emotiile. In muzeul dedicat atrocitatilor naziste se pot vedea mereu oameni care abia isi pot stapini lacrimile. Muzeografii spun ca putini sint cei care pleaca de la Yad Vashem fara sa lase acolo o lacrima si toti se intreaba cum a fost posibil ca asemenea orori sa se intimple in cel mai luminat secol al omenirii. Potrivit Enciclopediei Holocaustului, numai in Romania au fost omoriti circa 420.000 din cei aproximativ 750.000 de membri ai comunitatii evreiesti. Multi dintre cei care au scapat, printre care si multi orfani, au reusit sa emigreze in Israel dupa ce conflagratia mondiala s-a incheiat. In ciuda faptului ca evreii din Vrancea au fost deportati cu precadere in Transnistria ori au fost introdusi in detasamentele de munca fortata, in baza de date de la Yad Vashem se gasesc si nume de evrei din fostul judet Putna care si-au gasit sfirsitul in lagarul de exterminare de la Auschwitz-Birkenau. Tot aici, in «Valea Comunitatilor» se gasesc inscriptionate in piatra numele mai multor localitati din Vrancea, locuite de multi evrei pina la izbucnirea razboiului. «Sala Numelor» este locul unde sint adunate numele celor pieriti in Shoah, cum numesc evreii Holocaustul. Cele mai multe nume ale victimelor au fost Esther si Abraham. O statistica pe profesii arata ca 43.403 victime au fost medici, 290.492 au fost profesori, 43 au fost rabini, iar 84 jurnalisti. 215.458 femei au fost gospodine. Evreii au decis ca cei pierduti sa fie prezentati cu fotografii asa cum erau in viata, ca oameni, nu ca victime ale nazismului, pentru a li se pastra o amintire placuta. Munca sutelor de cercetatori a fost animata de marturia gasita intr-o ultima scrisoare lasata de un adolescent polonez care a pierit in timpul Holocaustului, in 1941: "As vrea sa se stie ca pe lume a existat un tinar pe nume David Berger". Acesta este si moto-ul site-ului www.yadvashem.org.il, unde poate fi consultata uriasa baza de date care cuprinde citeva milioane de nume de evrei pieriti in timpul persecutiilor rasiale. Dupa cum ne-a declarat Alexander Avraham, director in cadrul Institutului International pentru Studierea Holocaustului, originar din Odobesti, in fiecare an apar noi victime pentru ca supravietuitorii, in special cei din fostele tari comuniste, sint interesati sa stie ce s-a intimplat cu rudele lor. De exemplu, au fost trei cazuri de frati care s-au regasit cu ajutorul Yad Vashem si care se credeau pierduti, precum si zece oameni care traiau desi fusesera dati disparuti in timpul Holocaustului. La Yad Vashem se pastreaza si lista memoriala care aminteste numele celor care au salvat evrei, fara sa fie ei insisi evrei. Aici, printre alti eroi, este inscriptionat si numele vrinceanului Anghel T. Anutoiu, precum si numele Reginei Mama Elena. In anul 1993, statul Israel si Institutul Yad Vashem i-au conferit post-mortem Titlul si Medalia "Dreapta intre Popoare", devenite simbol international, pentru ca a pus umarul la salvarea evreilor prigoniti in timpul regimului antonescian. De citiva ani, la Yad Vashem se lucreaza la editarea unei vaste enciclopedii despre cei care i-au salvat pe evrei si povestile lor. Cu toate ca tot ce vezi acolo este dureros, circuitul memorialului Yad Vashem se termina cu un sentiment de speranta pentru ca in nadejde au crezut pina in ultima clipa toti cei care si-au gasit sfirsitul atunci.

Multumiri speciale Oanei Stanciulescu, lui Zvi Ben Dov si Gabriel Andronic care au facut posibila documentarea acestui material.

---