Vrânceni in Lume

Un vrincean lucreaza pentru viitorul Europei

Silvia Vrînceanu Nichita
10 apr 2007 7608 vizualizări
Focsaneanul Ciprian Negoita, doctor in fizica nucleara, lucreaza de peste doi ani ca cercetator la Bruxelles, intr-unul dintre cele mai importante institute ale Comisiei Europene. Tinarul a lucrat la proiectul international ce vizeaza contructia generatiei a IV-a de reactoare nucleare. Ciprian crede ca scoala romaneasca ne face dependenti de stat, de aceea ii incurajeaza pe tineri sa fie intreprinzatori. Ziarul de Vrancea va spune astazi povestea unui tinar roman care s-a impus in strainatate.

Vrancea exporta si minti luminate nu numai brate de munca. Focsaneanul Cezar Ciprian Negoita, doctor in fizica nucleara, lucreaza de peste doi ani ca cercetator intr-un institut al Comisiei Europene, fiind unul dintre putinii romani cooptati in proiectele de cercetare-dezvoltare ale Directoratului General al Centrului Comun de Cercetare (DGJRC). La 33 de ani, Ciprian a facut ceea ce multi romani nici nu vizeaza. Inca de la absolvire, a tintit culmile inalte ale fizicii. Desi era foarte tinar sau pentru ca era, a primit o bursa in Germania si, dupa doctorat, a facut parte din echipa care a lucrat la proiectul ce vizeaza contructia generatiei a IV-a de reactoare nucleare. De citiva ani lucreaza numai in strainatate, intr-o comunitate stiintifica exclusivista. Alaturi de echipa cu care lucreaza, Ciprian Negoita furnizeaza Comisiei Europene date experimentale care sa o ajute la intocmirea politicilor de viitor.


Fizicianul Ciprian Negoita este fiul Constantinei Negoita, directorul Scolii Postliceale Sanitare "Vasile Alecsandri", si al regretatului ziarist Vasile Negoita care a editat saptaminalul "Univers Vrincean", care a aparut pina in anul 2000. Ciprian a absolvit sectia de Fizica Nucleara Aplicata a Facultatii de Fizica din

Bucuresti, in 1997. In timpul ultimului an de studiu a cistigat o bursa TEMPUS, acordata de UE, care i-a permis sa realizeze partea experimentala a lucrarii de licenta in laboratoarele Institutului de Fizica Nucleara Orsay - Paris. In Germania, unde a lucrat o vreme, Ciprian a facut parte din echipa internationala care s-a ocupat de dezvoltarea noului tip de reactor nuclear. "Nufolosim uraniu pentru experimente, ci vrem, poetic spus, sa aducem un soare pe pamint, un soare intr-un reactor nuclear. E vorba de o alta stare de agregare a materiei", ne-a spus Ciprian pe vremea cind lucra la Dresda. De mai bine de doi ani, Ciprian s- a mutat in Belgia, intr-unul dintre cele mai importante institute ale DG JRC. Directoratul General include o retea de sapte institute de cercetare, care ajuta Comisia Europeana sa-si intocmeasca politicile privind imbunatatirea vietii cetatenilor, fie ca este vorba de alimente sau aditive alimentare, biotehnologie, sustinerea agriculturii, conservarea mediului, anticipare tehnologica, siguranta si securitate nucleara ori sisteme antifrauda.


Fizica "la greu"


Milioane de grade Celsius in vid, scindarea atomilor, reactie de fisiune, ciocniri atomice, particule alfa ... Sint notiuni cu care Ciprian "se joaca" la Institutul pentru Materiale de Referinta si Masuratori din Belgia, care promoveaza un sistem comun de masurare in sprijinul politicilor UE. DG JRC, care patroneaza institutul, a fost numit recent coordonatorul participarii EURATOM in initiativa Forumului International Generatia IV, ce are ca scop dezvoltarea de sisteme nucleare inovative care sa raspunda mai bine la criteriile economice si de mediu, dar si la ingrijorarile opiniei publice. "Partea de cercetare in care sint implicat direct este studiul interactiilor neutronilor si radiatilor gamma emise in timpul procesului de fuziune cu materialele folosite in constructia reactorului, precum si verificarea experimentala a diverselor modele fizice folosite in simularea teoretica a acestor procese", ne-a explicat fizicianul. Mai exact, cercetarile vizeaza reducerea incertitudinii care exista in datele nucleare referitoare la neutronii intirziati, emisi in timpul procesului de fuziune. "Scopul este ca ei sa ramina stabili, sa nu se transforme intr-o bomba", traduce Ciprian limbajul de specialitate. In acelasi scop lucreaza si laboratoarele de la Los Alamos SUA, locatia unde s-a construit si prima bomba atomica in 1945. Cum energia electrica produsa pe cale nucleara este una din cele mai ieftine comparativ cu celelalte tehnologii energetice, este firesc ca UE sa acorde o importanta mare acestui domeniu. La ora actuala, doar 30% din cantitatea de electricitate produsa in Europa provine din sursa nucleara. Prin urmare, un rol important il prezinta deciziile privind viitoarele surse de energie, continuarea cercetarilor pentru asigurarea standardelor de siguranta tuturor centralelor nucleare aflate in functiune, evaluarea riscurilor legate de noile proiecte de centrale nucleare si gasirea solutiilor pentru tratarea deseurilor nucleare.


"Romania", "tara pe care o cunosc cel mai bine"


Alaturi de focsnaneanul nostru lucreaza inca 2.600 cercetatori din toate tarile Europei, dintre care doar 39 sint din Romania. Ciprian spune ca nu a avut nici un fel de complexe cu privire la originea sa romana. "Si la nivel academic omul este vazut dupa posibilitatile lui creatoare, nu dupa tara din care vine", spune Ciprian, care lucreaza intr-un mediu eminamente multicultural. In echipa sa lucreaza un neamt, un suedez, alaturi de citiva cercetatori din Franta, Spania si Bulgaria. "In timp, te obisnuiesti sa jonglezi cu sensibilitatile fiecaruia, astfel incit sa obtii maximul de randament. Si asta pentru ca membrii echipei provin din culturi diferite si ceea de noua, de exemplu, ni se pare ceva firesc, poate jigni pe altcineva", ne-a mai spus Ciprian. De exemplu, pentru evitarea orgoliilor nationale, la Bruxelles nu se spune Romania sau Germania, ci "tara pe care o cunosc cel mai bine". Revenind la patriotism, Ciprian s-a simtit mindru pe 1 ianuarie 2007, cind drapelele Romaniei si Bulgariei au fost arborate in fata nstitutului. Inainte de ceremonia oficiala, romanii si bulgarii din institut le-au aratat colegilor delicatesele gastronomiei nationale si le-au vorbit despre tarile lor.


Cum e sa fii angajat european


Pe linga partea de cercetare, Ciprian Negoita a coordonat in anii trecuti si doua laboratoare pentru studenti si a tinut si citeva seminarii si expuneri la conferinte internationale. Ciprian spune ca fiecare student roman ar trebui sa aiba sansa sa lucreze macar citeva luni in strainatate pentru a experimenta mediul de lucru multinational. Daca ne gindim ca UE a promovat o lista de competente cheie pentru ca cetatenii Europei sa poata lucra in cadrul institutiilor sale, Ciprian spune ca este bine ca tinerii sa insiste pe invatarea limbilor straine, dat fiind ca functionarii europeni stiu deja cite trei limbi, in afara de cea materna. "Fara indoiala este convenabil sa fii angajat european. In cazul meu, este vorba si de munca, dar si de putin noroc. Pentru cei care cauta siguranta unui job si un loc unde sa se poata dezvolta, UE ramine o foarte buna oportunitate", ne spune Ciprian, referindu-se la conditiile de munca si compensatiile financiare pentru munca depusa. In Belgia nu-i lipseste decit familia, mai exact mama si fratele, functionar la Ministerul Integrarii Europene, pe care ii viziteaza insa odata la citeva luni. "Pot sa zic ca traiesc intre doua lumi, dar cu Internetul afli in timp real tot ce este in Romania", spune el. Tinarul nuclearist are si o prietena, Katy, originara din Germania, care-i este si colega la institut. Colinda impreuna Europa cu o masina inmatriculata in Vrancea. Si cum sa nu o faca, de vreme ce Bruxelles-ul se afla foarte aproape de toate marile orase europene si la propriu, si la figurat. "Parisul, Luxemburgul, Londra... toate sint la o aruncatura de bat", spune Ciprian.


Nu spune "nu" teleportarii


Ciprian Negoita spune ca de la Bruxelles se vad schimbarile din societatea romaneasca, in ciuda faptului ca de multe ori acestea se fac gifiind si contin inca multe compromisuri fata de standardele UE. Daca ar avea putere de decizie, ar face astfel incit sa reduca dependenta romanului fata de stat. "As introduce in scoala cursuri de educatie antreprenoriala, pentru ca romanul sa simta gustul libertatii financiare, sa invete sa controleze riscul. Scoala nu este legata de ceea ce in mod normal se cere pe piata, nu te pregateste sa fii un intreprinzator, ci un angajat model", spune Ciprian. Foarte bine pregatit in domeniul sau, Ciprian face parte din generatia asteptata sa ia in miini destinele tarii, sa schimbe mentalitatile si sa investeasca in cercetarea romanesca, care a ramas un fel de Cenusareasa a bugetului de stat. Nu stie insa daca se va mai intoarce. "Fizica pentru mine este o filosofie de viata. Fizicianul nu este un star, sa apara in reviste, el lucreaza in intimitatea laboratorului sau", spune el. Ca mare fizician il admira pe savantul Horia Hulubei (1896-1972), al carui nume a fost imprumutat unui program de popularizare a stiintelor in invatamintul mediu si care a organizat scoala romaneasca de fizica atomica dupa ce a luptat la Marasesti. Nu foloseste cuvintul imposibil cind vorbeste de teleportare si nu ar putea face o ierarhie a marilor descoperiri ale fizicii ultimului secol. "Spre exemplu, consider ca «Principiul Incertitudinii», descoperit in 1927 de Werner Heisenberg, este nu numai important pentru fizica, dar si pentru politica sau economie. Principiul incertitudinii afirma ca doua cantitati nu pot fi niciodata masurate cu precizie simultan. Practic, cu cit stii mai bine ceva, pierzi informaii din alta parte".


  • Ce este DG JRC


  • Cu un buget anual de 300 de milioane de euro, Directorate General for The Joint Research Centre (DG JRC) este unul dintre cele mai importante directorale ale Comisiei Europene care ofera factorilor de decizie "suport stiintific si tehnic care sa sprijine crearea unui mediu european mai sigur si mai competitiv". In ceea ce priveste cercetarea si dezvoltarea nucleara, programul se concentreaza pe aspecte privind siguranta si securitatea cercetarilor, precum si a folosirii izotopilor in aplicatiile medicale. Multe din calculele efectuate se bazeaza pe bancile de date nucleare obtinute in urma masuratorilor efectuate la Institutul pentru Materiale de Referinta si Masuratori in care lucreaza Ciprian Negoita. Romania are un palmares bogat in ceea ce priveste initiativele de cercetare desfaurate cu UE. De curind s-a semnat un nou acord de colaborare ce presupune avertizarea din timp asupra posibilelor inundatii. Nu mai putin de 32 de parteneriate acopera o arie vasta de domenii de cercetare, de la sisteme care inlesnesc predictia alunecarilor de teren, la crearea primului Atlas de Sol al Europei pina la rolul ocupat de Romania in cadrul Monitorizarii Globale pentru Mediu si Securitate.


    În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

    Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

    Comentarii: 0

    Adaugă comentariu
    Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
    Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
    1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
    2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
    3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
    4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
    Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
    Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
    Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.