Vacanţa mare s-a încheiat. Urmează altă vacanţă mare.
Aglomeraţie de nedescris în magazine pentru a cumpăra ultimul caiet din lista de rechizite sau încă un buchet de flori pentru o profesoară. Bineînţeles că şi membrii Clubului de jurnalism “Tineret în (Re)Actiune”, deşi sunt liceeni sau studenţi, au şi ei în penar emoţiile altui început. Iată ce înseamnă pentru ei ziua de 15 septembrie.
“Mirosul manualelor proaspăt tipărite, geanta cea nouă, buchetul de flori pentru doamna dirigintă,
noul orar, vechii colegi, zarva primei zile de şcoală se instalează din nou în oraş. Soarele palid încălzeşte feţele elevilor la festivitatea de deschidere, iar atmosfera se umple de zumzete curioase şi poveşti din vara ce tocmai a trecut. Nostalgia începutului de an şcolar mă duce cu gândul la fluierul domnului diriginte şi la vechea bancă din spatele clasei care este acum pregătită să găzduiască secrete şi poveşti noi.”, a afirmat Serena Ţenea, proaspăt boboc la facultate.
“Entuziasm. Pixuri. Clasă. Manuale. Ură. Profesori. Formare. Revoltă. Emoţie. Gânduri. Prieteni. Plecare. Adolescent. Sentiment. Cerneală. Notă. Carte. Bani. Catalog. Bacalaureat. Eseu.
Problemă. Informaţii utile sau nu. Vise şi visuri. Medie. Bancă. A studia vs A învăţa. Creion. Voluntariat. Proiecte. Teză. Diplomă. Admitere. Stres. Profesie. Nehotărâre. Anxietate. Bârfă. Test. Entuziasm. Copiuţe. Prima iubire. Şcoală. Liceu.”, ne obligă să vedem lucrurile într-un mod mai matur Laura Pătrascan, eleva în clasa a XII-a.
"Eu acum sunt în clasa a XII-a şi, sincer, nu sunt nerăbdător să încep. Se anunţă un an lung şi greu pentru că trebuie să învăţăm într-un mod standard pentru trei obiecte la care vom da BAC-ul, dar mai important, trebuie să ne pregătim foarte bine şi pentru admiterea la facultate. Am zis că trebuie să învăţăm într-un mod “standard” pentru că informaţiile pe care, practic, le tocim pentru examene sunt absolut inutile în viaţa reală şi pe lângă asta, fiind niste informaţii care urmează un tipar, nici nu ne transformă în intelectuali peste noapte, doar ne îngrădesc sau inhibă gândirea critică. Ca orice alt elev de-a XII-a, clasa asta înseamnă pentru mine mult stres şi anxietate. Cumva ar trebui să-mi găsesc şi timpul să fac voluntariat sau să mă implic în proiecte extra-scolare care să mă ajute concret în formarea mea ca „om profesional” (adică cel care ştie să facă ceva, cel care se pregăteşte pentru o carieră). Singurul lucru pe care îl aştept entuziasmat este plecarea mea de aici.", spune Dragos Dimoftei.
“După un an am înţeles că liceul înseamnă să nu înveţi tot ce ţi se predă. Aşteptările de anul acesta pentru mine înseamnă să mă implic în cât de multe activităţi posibile, să învăţ la materiile pe care mă voi axa în viaţă. În particular, sper să îmi îndeplinesc toate planurile propuse şi să am multe realizări, să socializez mai mult. Anul acesta m-am schimbat şi, sincer, aştept cu nerăbdare să îmi văd colegii, mai ales pe cei care au trecut acum a 9-a pentru că mulţi prieteni sunt acum boboci şi abia aştept sa ne vedem zilnic. Sunt emoţionat şi sper să pot combina planurile mele cu învăţatul.”, admite plin de speranţă şi entuziasm Alexandu Cucu.
“Eu, sincer, am aşteptări destul de mari de la noul an scolar. Vreau să mă autodepăşesc în ceea ce priveşte atât notele cât şi participarea la concursuri şi olimpiade. Simt că acest an va fi foarte bun pentru mine. Doresc să întăresc prieteniile cu colegii de clasă, să particip la activităţi extraşcolare şi să îmi demonstrez că şcoala nu e chiar o corvoadă, ci o plăere.”, spune nou-venita în Clubul de jurnalism, Andreea Preda.
“Astept să se facă schimbări majore. Să se înţeleagă de către cei de la conducere că orice impunere precum este uniforma ori închiderea porţii şcolii înseamnă limitare al cărei singur scop poate fi o îndobitocire. Părinţii noştri, pe când erau elevi, purtau uniforma zilnic. Acum ei asociază şcoala cu uniforma, dovadă că au fost marcaţi de această impunere”, afirmă George Băzăr revoltat din cauza măsurilor de siguranţă luate anul scolar tecut.
“Luni este prima de zi de şcoală şi, sincer, nimic nu mă sperie mai tare decât trezitul la ora 7 , dar şi întrebarile de genul " ce mai faci?". Sincer, nu sunt cel mai mare fan al primei zi de şcoală, dar trebuie să trecem şi prin această sărbătoare. Anul asta avem colegi noi şi sunt foarte curioasă cum va fi şi ce se va mai întâmpla. Pentru mine liceul este ca un serial şi mâine este premiera sezonul 3. Cu bune, cu rele, ceva nou şi interesant trebuie să avem de vorbit în timpul anului”, sunt gândurile Alexandrei Mălinoiu.
“Prima zi de şcoală? Este emoţia reîntoarcerii în sânul celei de-a doua familii. Este simţirea parfumului fin al cărţilor care
urmează să-mi treacă prin mâini şi să-şi facă loc de veci în mintea mea. Prima zi de şcoală? Este începutul a încă unui an care, alături de oameni dragi şi informaţie preţioasă, mă va aduce aproape de omul care vreau să fiu.”, afirmă, emoţionată, Antonia Stefania Ivanciu.
“Eu una abia aştept să înceapă şcoala şi simt ca anul acesta va fi cel puţin la fel de bun ca precedentul. Pe de-o parte, abia astept să mă întorc pe băncile scolii, să-mi cunosc noii colegi, să îi revad pe cei vechi, să mă implic în orice, dar mai ales să învăţ lucruri noi. Pe de altă parte, trezitul devreme şi temele lungi nu mă încânta prea tare. Sunt curioasă ce-mi rezervă noul an şcolar.”, spune încantată şi nerăbdătoare Elena Ilaria.
Vacantă placută, peste nouă luni!
Grupaj coordonat de Elena ILARIA
