VIDEO + Foto | Congresul de la Focșani din 1772 pe înțelesul tuturor
Zilele Muzeului Vrancei ediția 2022 au început cu rememorarea evenimentelor petrecute în iulie-august 1772 la Focșani, când românii au cerut Marilor Puteri ieșirea de sub ocupația otomană.
Conducerea Muzeului Vrancei a pus la dispoziţia participanţilor o serie de documente din arhivă care stau mărturie intenţiilor unificatoare ale boierilor români, dar şi unei posibile agende de la acea vreme a ruşilor pentru Moldova şi Ţara Românească.
"La acel congres, ruşii au venit însă cu altă agendă. Aşa cum spune ambasadorul Austriei într-o depeşă trimisă împăratului: 'domnul conte von Orlow s-a exprimat deja de mai multe ori faţă de mine, chiar dacă într-un mod glumeţ, că pentru remedierea plângerilor cu privire la libertatea tătarilor invocate de turci în legătură cu religia lor, şi pentru reunificarea lor, cu siguranţă nimic nu ar fi mai bun pentru supuşii ruşi decât ca supuşii moldoveni şi valahi să fie strămutaţi în Crimeea, iar cele două principate să fie acordate tătarilor sub autoritatea Porţii. În legătură cu aceasta i-am dat de înţeles pe acelaşi ton glumeţ cât de puţin potrivit ar fi un astfel de schimb pentru graniţele noastre", a citat directorul Muzeului Vrancei Romeo Valentin Muscă din "Documente privitoare la istoria Românilor" culese de Eudoxiu Hurmuzaki, conform agerpres.ro.
Reprezentanţii boierimii moldovene şi muntene şi ai clerului au adresat atunci o petiţie comună ambasadorilor Rusiei, Austriei şi Prusiei, câte una fiecăruia în parte, şi o petiţie special adresată contelui Orlof.
Potrivit directorului Muzeului Vrancei, Congresul de pace de la Focşani din 1772 a marcat începutul intrării Ţărilor Române sub protectoratul rus, perioadă care va lua sfârşit odată cu Războiul Crimeii şi Unirea Principatelor în 1859.
Congresul de pace dintre Imperiul Otoman și Imperiul Țarist a marcat începutul intrării Țărilor Române sub protectoratul Rusiei. Înainte de congres, dregătorii din Moldova și Muntenia au cerut delegațiilor occidentale ieșirea de sub jugul turcesc și unirea cu sprijinul Austriei. Rușii însă aveau alte planuri cu Moldova și Muntenia, contele Orlov propunând, în glumă, mediatorilor, transferul românilor în Peninsula Crimeea.
Puțină vrânceni știu că la Focșani, acum un sfert de mileniu, între 27 iulie și 27 august 1772, pe Moșia Golești a egumenului Theodosie de la Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul din Focșanii Munteniei, delegațiile Imperiului Otoman și ale Imperiului Țarist s-au întâlnit și au încercat să pună capăt războiului care începuse în 1768. Ca mediatori au participat Von Zegeli din partea Prusiei și Von Thugut din partea Austriei, ambasadorii celor două state la Constantinopol. Profitând de acest context politic favorabil, pe 24 iulie, înainte de începerea lucrărilor, delegațiile boierilor în frunte cu mitropolitul Grigorie al Ungro-Vlahiei, Cosma episcopul Buzăului și Chesarie arhimandritul, au adresat mai multe memorii aambasadorilor occidentali și contelui Orlov, cerând să fie ajutați să iasă de sub dominația turcilor și să-i sprijine în eventualitatea unirii Principatelor. Așa cum peste mai puțin de un secol, grație Comisiei Centrale, Focșanii au intrat în circuitul eurpean al informațiilor, prin știrile publicate în presa occidentală, Congresul de pace de la Focșani din 1772 a adus în atenția occidentalilor existența celor două localități de pe Milcov, de unde ambasadorii trimiteau depeșe către țările lor.
Rușii voiau să-i transfere pe români în Peninsula Crimeea
În timp ce românii se umileau cu texte măgulitoare în memoriile adresate Ecaterinei a II-a, de la care nădăjduiau sprijin politico-militar pentru a se elibera de turci, contele Orlov, împuternicitul țarinei la congres le-a dezvăluit occidentalilor unul dintre planurile pe care le avea Imperiul Țarist, anume să-i transfere pe românii din Muntenia și Moldova în Peninsula Crimeea, iar cele două teritorii să le dea tătarilor. Iată ce comunica ambasadorul austriac Thugut, împăratului de la Viena: „În cele din urmă, am fost nevoit mai să adaug cu umilinţă [faptul] că domnul conte von Orlow s-a exprimat deja de mai multe ori faţă de mine, chiar dacă doar într-un mod glumeţ, că [atât] pentru remedierea plângerilor cu privire la libertatea tătarilor invocate de turci [în discuţia avută] în legătură cu religia lor, [cât] şi pentru [re]unificarea lor, cu siguranţă că nimic nu ar fi mai bun pentru supuşii ruşi decât ca supuşii moldoveni şi valahi să fie strămutaţi în Crimeea, [iar] cele două principate să fie acordate tătarilor sub autoritatea Porţii. În legătură cu aceasta i-am dat de înţeles pe acelaşi ton glumeţ cât de puţin potrivit ar fi un astfel de schimb pentru graniţele noastre. Dacă piedici de netrecut par a sta oricând în calea înfăptuirii unui [astfel de] proiect fantezist, totuşi, am menţionat eu cu supunere, mai trebuie adăugată aici cu cel mai mare respect [şi] copia a două scrisori scrise de mine domnului principe von Lobkowitz de când am ajuns la Focşani. Cu cea mai profundă venerație aşa cum stă scris. (Documente privitoare la Istoria Românilor. Culese de Eudoxiu Hurmuzaki. Volumul VII, 1750-1818, București, 1876, p. 95, text tradus din germană de dr. Adrian-Vasile Carabă).
A urmat răstignirea Moldovei în 1775 și 1812
Congresul de la Focșani s-a mutat la București și s-a încheiat doi ani mai târziu, prin Tratatul de la Kuciuk-Kainargi (1774), care a oficializat trecerea Țărilor Române sub jugul a doi stăpâni: Imperiul Otoman și Imperiul Țarist. Austria a primit drept compensație nordul Moldovei, pe care l-a numit Bucovina. Nu se vindecaseră binele rănile războiului pe trupul Țărilor Române și între 1788-1792 teritoriile locuite de români au fost din nou trecute prin foc și sabie, fiind arse mii de case, zeci de biserici și așezăminte monahale, iar Focșanii au fost distruși până la temelie. În acel război s-a remarcat generalisimul Alexandr Suvorov căruia în mod cu totul inexplicabil, la începutul secolului trecut, i-a fost ridicat un monument la Dumbrăveni, drept recunoștință (sic!). Și mai grav, ruși au desființat mitropoliile celor două principate, punând în fruntea acestora un exarh al Patriarhiei Moscovei, pe Gavriil Bănulescu-Bodoni. Între 1806 și 1812, Rusia a ocupat, din nou, Țările Române și la plecare s-a oprit pe Prut, rupând teritorul dintre Prut și Nistru, pe care l-a botezat Basarabia. Din 1828, rușii au revenit în Principate până în 1834.
Alături de momentele cunoscute petrecute la Focșani, cum ar fi Congresul sionist din 1881, funcționarea Comisiei Centrale între 1859-1862 sau nunta domnului Bibescu cu Marițica Ghica din 1845, trebuie amintit de azi înainte și Congresul de pace de la Focșani din 1772. Nu pentru că s-a desfășurat în viitorul Oraș al Unirii, ci pentru că aici dregătorii moldoveni și munteni au cerut pentru prima dată în mod oficial, Marilor Puteri, unirea românilor. (Romeo-Valentin Muscă)
Citiți și: Programul ediției a II-a Zilelor Muzeului Vrancei, un eveniment dedicat promovării istoriei, culturii și personalităților născute în Vrancea care se desfășoară în perioada 22-24 noiembrie 2022
Consiliul Județean Vrancea, prin Muzeul Vrancei, organizează în perioada 22-24 noiembrie a.c., ediția a doua a Zilelor Muzeului Vrancei, un eveniment dedicat promovării istoriei, culturii și personalităților născute în Vrancea.
Marți, 22 noiembrie, de la ora 11:00, la Muzeul Unirii a fost prezentat primul mare eveniment european desfășurat la Focșani: Congresul de pace din 1772, dintre Imperiul Otoman și Imperiul Țarist, cu medierea ambasadorilor Austriei și Prusiei. Cu acea ocazie, delegațiile boierilor moldoveni și munteni, împreună cu clerul, au adresat mai multe memorii diplomaților occidentali și contelui Orlov – reprezentantul Rusiei, cerând scoaterea Țărilor Române din sfera de influență otomană și unirea celor două principate. Moment istoric inexistent în istoriografia românească și complet ignorat pe plan local, Congresul de la Focșani din 1772 a adus în prim planul agendei Marilor Puteri, problema românilor și a făcut ca în cancelariile occidentale să se vorbească și despre Focșani.
Miercuri, 23 noiembrie 2022, la ora 11 va fi redeschis Muzeul din Adjud. Închis în 2020 pentru modernizarea clădirii în care funcționează, punctul muzeal adjudean oferă vizitatorilor interesante descoperiri arheologice, documente și informații din Județul Vrancea, dar în mod particular din Adjud, Adjudu Vechi, Șișcani, Domnești Sat, de pe Valea Domoșiței și de pe malul stâng al Siretului, din Lespezi, Homocea și Ploscuțeni. Două săli sunt rezervate colecțiilor de floră și faună din Lunca Siretului și din zona montană a fostului Ținut al Adjudului. Cu ocazia redeschiderii va fi omagiat post-mortem savantul Sava Athanasiu, unul dintre cele mai importante nume ale geologiei europene, născut în Satul Ruginești de pe Valea Domoșiței.
Joi, 24 noiembrie, de la ora 11:00, la Muzeul Unirii va fi vernisată expoziția de fotografie, documente și obiecte aparținând arhitectului Ion Mincu, expoziție care se va transforma într-un album al familiei Mincu. În cadrul aceluiași eveniment va fi lansat numărul XXIII al Revistei Cronica Vrancei, serie nouă unde, alături de muzeografii instituției, publică prof. Mihail Adafinei, prof. Valerică Tomulescu, prof. Camelia Sandu și prof. Ionel Budescu. Zilele Muzeului Vrancei, ediția a doua, se vor încheia cu elogierea profesorului Anghelie Bardan, care a înființat primul muzeu de științe ale naturii din Județul Putna, la Școala din Jariștea, în 1920. Această colecție a stat la baza Muzeului de Științe ale Naturii din Focșani, fondat în 1932, instituție care sărbătorește în acest an nouă decenii. Cei prezenți la eveniment vor avea prilejul să descopere numele și opera principalilor muzeografi care au făcut faima instituției focșănene, grație informațiilor extrase din volumul „Muzeul de Științele Naturii din Focșani – 90”, ce urmează să fie lansat anul următor, la redeschiderea spațiului muzeal din Casa Tatovici.
