Secretele Mausoleului Eroilor din Mărășești
"Și pe aici nu se trece!, așa a spus generalul Eremia Grigorescu pentru a-și impulsiona ostașii să apere poartă Moldovei.În cinstea victoriei din 6 august 1917, la Mărășești a fost înălțat unul dintre cele mai maiestuoase mausolee din Europa.Recent, în mausoleu s-a recules strănepotul generalului Eremia Grigorescu, care a venit aici cu copiii tocmai din America.Puțini știu că Mausoleul ar fi trebuit să aibă o cu totul altă formă, o catedrală cu adevărat monumentală, însă proiectul a fost refăcut din lipsa de bani.Ziarul de Vrancea va spune astăzi, la comemorarea a 107 de ani de la victoria din 1917, povestea neștiută a Mausoleului.
La 20 de kilometri de Focșani, pe locul crâncenelor bătălii de la Mărășești, s-a înălțat între anii 1919 și 1938 cel mai spectaculos Mausoleu din estul Europei, dedicat „scumpilor eroi” din Primul Război Mondial. Sanctuarul recunoștinței s-a ridicat pe un teren donat de moșierul Ulise Negroponte, nimeni altul decît socrul marelui general Eremia Grigorescu, rămas în istorie ca „ eroul de la Mărășești” . În cele 163 de cripte din cele 18 culoare ale monumentului își dorm somnul de veci 5.073 de ostași. Pe Culoarul Cavalerilor, alături de maiorul mitralior Grigore Ignat sau locotenentul Gabriel Pruncu, se află și mormîntul Măriucăi Zaharia, copilul-erou de 12 ani din satul Haret care a furnizat armatei date despre înaintarea nemților din nucul aflat în spatele casei sale și care a fost doborâta de glonțul unui lunetist neamț. În euforia națională de după război, la Mărășești s-a plănuit înălțarea unei catedrale a neamului, o construcție impresionantă care a rămas doar în stadiu de proiect pierdut prin arhive. La fel și halta unde ar fi trebuit să coboare miile de pelerini veniți să se roage pentru cei care au făcut România Mare.
Ostașii români i-au uimit pe nemți
Mausoleul Eroilor are o poziție la fel de strategică precum au avut trupele române în „marele război". De pe terasă ce înfățișează scene de luptă, se cuprinde cu ochii, în toată splendoarea, Valea Siretului, pe care eroii au apărat-o cu prețul vieții. În interior, atmosfera rece, mormintala, „îți moaie sufletul și face să tresară inima", după cum a notat în cartea de oaspeți un vizitator anonim. Sub Cupola Gloriei, prin care contemporaneitatea a făcut să se prelingă apă de ploaie, încape toată istoria României moderne, scrisă cu sângele a 27.410 de eroi români. În iulie-august 1917, armata germană, comandată de generalul Mackensen, încercînd să străpungă frontul româno-rus și să ocupe pământul dintre Siret și Prut, dezlănțuie la Mărășești o ofensivă puternică. Deși inferiori numeric, românii reușesc să respingă atacul armatei germane și apără cu prețul a mii de morți poartă Moldovei. „Și pe aici nu se trece!" a spus atunci generalul Eremia Grigorescu, comandantul Armatei I Române. Istoricii spun că generalul Constantin Christescu i-a uimit până și pe nemți cu modul în care a conceput planul bătăliei. La 6 august 1917 a început contraatacul eroicului batalion 1 din Regimentul 50 Infanterie sub comandă căpitanului Miclescu, acțiune care a determinat retragerea nemților. Apoi, Regimentul 51/52 Infanterie, condus de maiorul Grigore Ignat, a îndeplinit cu prețul vieții ordinul de a ține pe loc înaintarea trupelor germane. George Ulise Negropontes, fost primar al „orașului erou" Mărășești, aprobă apoi bombardarea Comandamentului German încartiruit pe o proprietate a sa. Prețul victoriei: 480 de ofițeri și 21.000 de soldați români. Ostașii căzuți în acea zi au fost înmormântați în viile moșierului, pentru ca din 1924, în prezența reginei Maria, să fie reînhumați în criptele viitorului monument.
Inițiativă a societății civile
Puțini știu că Mausoleul a fost ridicat prin subscripție publică, lucrările fiind abandonate o vreme din lipsa de bani. Totul a pornit după Marea Unire de la 1918, când are loc la București primul Congres al Societății Ortodoxe Naționale a Femeilor Române. La inițiativa principesei Alexandra Grigore Cantacuzino, I.P.P.S. Pimen, mitropolitul Moldovei și Sucevei, propune ca o "înalta și sfântă datorie de a înalța pe locul unde atâția eroi s-au jertfit în apărarea patriei și spre cinstirea de veci a numelui de român, Biserica Neamului de la Mărășești". Propunerea a fost acceptată imediat de regele Ferdinand I și de Guvernul condus de I. C. Brătianu, astfel încât, pe 8 octombrie 1919, s-a fixat locul sfâîntului lăcăș pe un teren înconjurat de vii. A durat 19 de ani până cînd monumentul a fost inaugurat, la 18 septembrie 1938, de către regele Carol al ÎI-lea. „ Strădaniile ducerii la bun sfârșit a acestei nobile misiuni au fost luminate pe parcursul anilor de două mari sărbători creșținești: Înălțarea Domnului (Ziua Eroilor) și Schimbarea la Față, la 6 august, dată care pentru Mausoleu are o dublă semnificație: ca hram, monumentul fiind și Biserica Neamului Românesc, data constituind și punctul culminant al luptelor de aici, 6/19 august 1917", ne-a spus muzeograful Maria Mihăilescu, cel mai avizat cunoscător al istoriei monumentului. Anul acesta comemorăm 107 de ani de când pe aceste pământuri mult încercate s-au desfășurat marile bătălii de la Mărăști-Mărășești și Oituz, cunoscute în istorie sub denumirea de „triunghiul de foc și de sânge” . În iunie 1919 au fost lansate listele de subscripție, Mausoleul fiind înălțat prin colectă publică. „ Motivat de spiritul patriotic, dar și sentimental, ca socru al Generalului Eremia Grigorescu, Ulise Negropontes donează în anul 1921 pentru ridicarea mausoleului 20 de hectare de viță indigenă și 50.000 de lei în aur” , spune muzeograful Maria Mihăilescu.
Reproiectat de 11 ori
În anul 1919, s-a anunțat un concurs pentru arhitecți, prezidat de Majestatea Să, Regina Maria. Proiectul câștigător, avându-i ca autori inițiali pe arhitecții Constantin Pomponiu și George Cristinel, înfățișa o impresionantă catedrala înalta de 45 de metri. Cum proiectul ar fi înghițit 40 de milioane de lei, o sumă uriașă pentru acele vremuri, au fost necesare nu mai puțîn de 11 reproiectari. Mausoleul a fost ridicat din piatră, în formă de piramidă în trepte, cu contur octogonal, pe care mulți îl aseamănă cu monumentul român de la Adamclisi. Construcția este desfășurată la sol pe o arie de 1.600 de metri pătrați și se termină la înălțimea de 30 de metri cu Cupola Gloriei, în formă de con în trepte, deasupra căreia tronează o cruce din piatră. Ansamblul cuprinde și un muzeu, precum și un ansablu statuar care-i prezintă pe liderii militari ai războiului reîntregirii. „ Ca monument de arhitectură funerară cu caracter memorial, Mausoleul de la Mărășești este cel mai reprezentativ atât prin valoarea lui arhitecturală, cât și ca proporții. Din păcate, monumentul nu este tratat și respectat la adevărata sa valoare, iar asta se vede cu ochiul liber” , spuneau cei de la Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național, în august 2009. Mausoleul este opera unor autori remarcabili. Pe lângă arhitectul George Cristinel, sculptorii Ion Jalea și Cornel Medrea au realizat basoreliefurile exterioare cu scenele eroice de pe cupola, în timp ce Eduard Săulescu a pictat frescele de pe Cupola Gloriei. Antreprenorul Tiberiu Eremia s-a folosit de blocuri de andezit de Deva pentru a-i da monumentalitatea cuvenită. Pe fronton se află inscripționat textul cu litere din bronz: „ÎNTRU SLAVĂ EROILOR NEAMULUI” , alături de numele localităților unde s-au purtat principalele bătălii.
Monument în suferință
Din nefericire, timpul și-a pus amprenta pe măreață construcție. Chipurile alegorice de pe Cupola Gloriei au fost schimonosite de apă de ploaie prelinsă ani în șir prin crăpăturile din zid. Deși a fost stopată infiltrația, monumentul se afla încă în suferință în august 2009. „ Ar trebui pus mai bine în valoare, evidențiat. Este cel mai vizitat monument din Vrancea. Vin adesea nepoții sau strănepoții celor căzuți la Mărășești pentru a consulta listele celor înhumați. Nu de puține ori ne cer să-i lăsăm singuri, să se reculeagă” , ne-a mai spus în august 2009 Maria Mihăilescu, muzeograful Mausoleului Mărășești. Mausoleul fusesen atunci recent vizitat de strănepotul bravului maior Grigore Ignat. Copleșit de sacrificiul înaintașului său, bărbatul a scris cîteva rînduri în cartea de oaspeți, dar nu și-a lăsat numele. „Sunt prea mic în comparație cu cei care au căzut la Mărășești", i-a spus el ghidului Nicușor Miza. Tot aici s-a recules și Traian Andrei Grigorescu din SUA: „ Ca strănepot al generalului Eremia Grigorescu, sunt impresionat, copleșit de sacrificiul și dragostea pentru România al eroilor din Primul Război Mondial, în frunte cu străbunicul meu. Voi încerca de-a lungul vieții mele să imprim iubire și respect pentru țara noastră copiilor mei, care au vizitat cu mine acest sfînt lăcăș", a notat acesta în cartea de oaspeți.
Articol republicat în Ziarul de Vrancea.Prima Publicare luna august 2009
„ Mort pentru Patrie!"
Directorul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor, lt. col. dr. Cristian Scarlat, spunea în august 2009 că Mausoleul Mărășești este printre cele mai frumoase din toată Europa. „Dacă un monument este un simbol care trebuie să atingă sufletul, prin tema, dublată de o armonioasă concepție artistică, estetică și arhitecturală, atunci Mausoleul Eroilor de la Mărășești este, cel puțîn din această perspectivă, Monumentul nostru național. Perpetuu avertisment al tragediei războiului, Mausoleul ne va aduce aminte mereu de acei bravi din al căror trup ciuruit de gloanțe s-a ridicat piedestalul întregirii noastre naționale. Iată de ce, Mausoleul de la Mărășești, monument de pietate, de veșnică recunoștință și propășire a neamului, mai reprezintă, încă, altarul eroismului românesc, un reper național de care ar trebui să ținem seama atunci când ne prefigurăm viitorul” , ne spunea în august 2009 directorul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor. Asemenea memorialelor occidentale, precum Arlingtonul american sau Pantheonul parizian, Mausoleul românesc atrage prin impozantul edificiu în care își dorm somnul de veci, în demnitate, eroii neamului. Dar și interiorul este impresionant prin atmosfera de reculegere sugerată de arhitectură și decorații. „ Oricît de grăbiți am fi” , spune Cristian Scarlat, „ citind numele dăltuite în marmură ale celor căzuți <<Ion, Gheorghe, Vasile sau Petre >>, parcă auzi, rând pe rând, ecoul răspunsului la un apel celest, prin formula sacră <<mort pentru Patrie!>>". (Silvia VRÎNCEANU)
- Respectul lui Hitler
- Se spune că Mausoleul Eroilor de la Mărășești impune un respect atât de mare, încât însuși Adolf Hitler, în momentul în care aviația aliaților bombarda Valea Prahovei și amenința Moldova, i-ar fi cerut mareșalului Antonescu să trimită la Mărășești două subunități de antiaeriană care să apere monumentul. De-a lungul timpului au circulat mai multe legende în jurul impresionantei construcții. Romanticii nu au ezitat să spună că în unele nopți de august mireasaă unui ostaș căzut la datorie ar înconjura mausoleul călare pe un cal alb. Nimeni însă nu poate spune că a văzut-o.
- Ar putea întră pe lista UNESCO
- Mausoleul Eroilor se află în proprietatea Consiliul Județean și în administrarea Muzeului Vrancei. În Masusoleu se află depuse rămășițele eroilor din peste 250 de mari unități ale Armatei Române, în frunte cu generalul Eremia Grigorescu, ceea ce-l face de o valoare istorică, artistică și urbanistică excepțională. În fiecare an, cu prilejul comemorarilor, Mausoleul este vizitat de mii de oameni, fiind cel mai cunoscut obiectiv turistic din Vrancea. Pe aici au trecut toți șefii de stat, începând de la Regele Ferdinand, care a pus piatră de temelie și terminînd cu Traian Băsescu și Klaus Iohannis. Inițiatorii au propus în anul 1919 realizarea unei „ halte a eroilor unde vor coborî pelerinii ce vor veni să viziteze locurile acestea sfinte". Din păcate, la peste 100 de ani de la debutul lucrărilor de construcție, Mausoleul nu este suficient promovat și îngrijit. Mausoleul Mărășești, alături de monumentele de la Focșani, Mărăști și Soveja, au fost restaurate și introduse într-un circuit turistic în următorii ani, în cadrul proiectului „ Drumul de glorie al armatei române în primul război mondial", derulat de Consiliul Județean. Prin acest proiect, în valoare de 21,7 milioane de lei, cele patru mausolee au fost consolidate, reabilitate și introduse într-un circuit turistic împreună cu alte monumente de factură istorică și religioasă aflate pe traseul „Drumului de glorie", ce va cuprinde localitățile Focșani, Mărășești, Panciu, Straoane, Varnița, Mărăști, Soveja. Mausoleul ar putea intra și pe lista UNESCO, alături de câmpul de bătălie de la Verdun, propunerea venind chiar din Franța.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Pe urmele istoriei
VIDEO Astăzi despre: Mihail Cristodulo Cerchez, colonelul român căruia generalul Osman-Pașa i-a predat sabia după încercarea nereușită de a sparge încercuirea Plevnei
.jpg)
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 4
Adaugă comentariu
, acum 739845 zile, 17 ore, 57 minute, 27 secunde
, acum 739845 zile, 17 ore, 57 minute, 27 secunde
, acum 739845 zile, 17 ore, 57 minute, 27 secunde
, acum 739845 zile, 17 ore, 57 minute, 27 secunde 
