Pe urmele istoriei

„Schitul Scânteia din Măgura Odobeștilor”, un volum sub semnătura lui Romeo-Valentin Muscă

Ziarul de Vrancea
18 feb 2021 4264 vizualizări

Dacă doriți să aflați cum au apărut strămoșii baronilor locali, atunci cea mai bună lucrare este „Schitul Scânteia din Măgura Odobeștilor”, un studiu de caz insolit despre nașterea României moderne, pe ruinele moșiilor mănăstirilor pământene, închise de politicienii care realizeaseră Unirea de la 1859. „Armata” de boieri de paie făcuți contra cost de Mihail Sturza și Grigore al V-lea Ghica între 1834-1856 a condus la un uriaș dezechilibru social. 

Apariția acestor boieri purtători de ranguri, dar lipiți pământului, fără funcții în administrația Moldovei, a generat o goană după moșiile care se aflau în proprietatea schiturilor pământene și a mănăstirilor închinate. Pe 7 iulie 1860, Adunarea Electivă a Moldovei a votat închiderea a 31 de schituri și mănăstiri pământene din districtele Putna, Roman, Vaslui, Dorohoi, Tutova, Botoșani, Neamț, Fălciu, Bacău, Covurlui și Iași. Legea a fost validată pe 4 august, același an, de Comisia Centrală de la Focșani. Rezultatul: la începutul iernii sute de monahi au fost dezbrăcați de rasă, alungați pe drumuri, notificați de protopopi prefecților, hăituiți de panțiri și obligați să cerșească pâinea cea de toate zilele. Moșiile schiturilor și mănăstirilor au fost luate de Stat și date în arendă foștilor arendași, iar la scurt timp aceiași arendași au cumpărat la preț de nimic moșiile, devenind dintr-o dată boieri cu moșie, adică aristocrația României moderne, ridiculizată de I. L. Caragiale în piesele sale de teatru.

Un volum despre aroganța și abuzurile funcționarilor Statului

Printre aceste 31 de așezăminte monahale s-au numărat și Mănăstirile Brazi, Trotușanu, Mușunoaiele și Schitul Scânteia. Cei care cred că știu totul despre nașterea României moderne vor avea o surpriză uriașă când vor descoperi cum dregătorii Statului erau declarați morți la recensăminte pentru a li se anula datoriile, iar peste câțiva ani apăreau, din nou, în aceleași funcții, dar cu nume grecizate sau rusificate. Este și un volum despre fața întunecată a Stamatineștilor, agenții rușilor în Ținutul Putna, pe care i-a numit în toate funcțiile de conducere: despre Toma Stamatin și rapacitatea acestui dregător parvenit, care a ocupat cu sprijinul armatei de ocupație rusă Satul răzeșesc Scânteia, transformându-l în moșie mănăstirească, care a sustras documentele vrâncenilor, când era Vornic de Vrancea, pentru ca răzeșii să piardă procesul contra uzurpatorului Roznovanu; despre Ștefan Stamatin, șeful Poliției din Focșanii Moldovei și arendaș al Moșiei Schitului Ivăncești, care a jefuit moștenirea lăsată de ctitorul Vasile Andrieș pentru ridicarea primei Școlii din Ivăncești, iar la retragerea din demnitățile publice primea laude în presa vremii, așa cum primea până mai ieri baronul local mioritic în jurnalul partidului; despre Gavril Stamatin și comportamentul său disprețuitor față de monahi și slujitorii Bisericii, care au fost în stare să cumpere conștiințele funcționarilor Eparhiei Romanului pentru a alunga o monahie din schit, deoarece refuza să-i cedeze documentele Schitului Scânteia. Pentru a impresiona norodul și a-l „păcăli” pe Cel de Sus, nevrednicii baroni din acei ani - ca și nemernicii baroni din zilele noastre - construiau biserici catedrale din banii săracilor și cu brațele acestora. În sfârșit este un volum despre corupția și neputința Statului în fața aroganței înalților funcționari. Lucrarea poate fi citită la Biblioteca Județeană Vrancea și va fi lansată la o dată pe care o veți afla din cotidianul nostru. (Ziarul de Vrancea).

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.